Agile în auditul intern

01 ianuarie 2020

Agile este mai degrabă o filozofie, un mod de a aborda dezvoltarea software, dar a fost adoptat şi în alte domenii ca o modalitate de a crește eficiența, de a oferi mai multă flexibilitate și de a răspunde mediilor de afaceri în schimbare rapidă. Agile pune foarte mult accentul pe oameni și interacțiuni, pe adaptare rapidă la schimbare și livrare rapidă și continuă, concentrându-se pe maximizarea abilității echipei de a răspunde eficient la cerințe noi, sunt practici de management prin care auditorii interni pot ţine pasul cu schimbările organizaţiei.
În loc de procesul liniar tradițional care presupune planificare, lucru pe teren, revizuire și raportare, un audit intern agil folosește sprinturi în care aceste patru componente sunt realizate simultan într-un ciclu de la una la două săptămâni. Sprinturile se repetă până la finalizarea auditului, a declarat Sarah Adams, director Deloitte, care conduce inițiativa Agile a firmei. La sfârșitul fiecărui sprint, rezultatele sunt discutate cu auditatul. Procesele de audit agile oferă beneficii clare în ceea ce privește viteza, eficiența și implementarea acestora, poate reprezenta o provocare semnificativă, în special pentru echipele de audit care sunt deschise la schimbări.

Motivele schimbării
O mai bună colaborare, o mai bună transparență și o implementare mai rapidă a recomandărilor au fost motivele invocate pentru adoptarea unei metodologii Agile. Agile părea o potrivire ideală, deoarece multe dintre strategiile folosite deja de auditorii companiei au rezonat și s-au aliniat mai bine strategiilor Agile. Auditorii au dorit o mai bună colaborare, o mai bună vizibilitate la riscuri și mai multă transparență, pe care Agile le-a oferit. Colaborarea și transparența îmbunătățite permit rezolvarea rapidă a neînțelegerilor cu auditații. Rapoartele de audit finale sunt elaborate si transmise auditatului mult mai repede. Pre-Agile, obiectivul final al echipei de audit era de a derula un audit in termen de 45 de zile. Folosind Agile, se poate reduce termenul de finalizare si transmitere a raportului de audit.
Provocări – Auditorii, prin definiție, sunt sceptici datorită naturii muncii lor, iar acest lucru poate prezenta o provocare atunci când introduc o schimbare de mentalitate. De exemplu, în metodologia tradițională de audit, rapoartele vor fi transmise clientului la sfârșitul auditului. Acest lucru nu se aplică în cazul Agile, deoarece constatările sunt transmise în mod regulat, permițând auditatului să implementeze recomandările și să înlăture cât mai repede deficiențele.
Impact asupra structurii organizaționale
Metodologia Agile implică modul în care se efectuează auditurile și poate sau nu să necesite o modificare a structurii organizaționale. Agile definește rolurile în cadrul unui audit, care poate fi un subiect sensibil pentru şefii unităţii de audit. „Agil pentru noi este în primul rând modul în care lucrăm în cadrul unui audit, nu este vorba despre ierarhiile organizaționale. ” a spus André Al-Dawaf. Mai bine spus, Agile definește rolurile și responsabilitățile în cadrul unui audit, nu cele ale ierarhiei organizaționale. Agile este o mentalitate nouă, iar introducerea ei este mai mult decât introducerea unei noi metodologii sau a unor noi orientări.
Responsabilitățile și abilitățile necesare îndeplinirii cu succes a rolului de „Scrum Master”
Scrum Master-ul este un servitor-conducător (servant-leader) pentru Echipa Scrum care manageriază echipa în sensul că nu spunându-le membrilor  ce să facă, ci eliminând impedimentele care le ies în cale și antrenându-i în cele mai bune practici Agile. Una dintre preocupările principale ale Scrum Master-ului este să influențeze echipa într-un asemenea mod încât aceasta să-și atingă obiectivele și să devină mai bună pe zi ce trece. Scrum Master-ul nu este superior operațional, așa cum nici Product Owner-ul nu este superior Scrum Master-ului sau echipei de dezvoltare. Scrum Master-ul convinge, nu impune. Eliminarea obstacolelor face parte din munca Scrum Master-ului. Printre aceste obstacole, deseori se regăsesc conflictele dintre persoane, decizii politice care au potențialul de a afecta echipa, etc . În cazul în care anumite persoane nu se înțeleg, el poate lua o decizie mai radicală, precum schimbarea unei persoane din echipă.
Să fie înclinat înspre transparență -Întrebarea pe care ne-o punem este: Pentru cine ar mai fi această informație utilă? nu „De ce să-i transmit și lui X această informație”? Fără vizibilitate, empirismul nu funcționează, și repede dispare încrederea. Nu există Scrum, fără transparență.
Prea multe întâlniri?
În cadrul Agile, se pare că la început vor avea loc mai multe întâlniri, a spus Al-Dawaf. Cu toate acestea, este vorba mai mult despre etape diferite, de ex. revizuirile sunt efectuate la sfârșitul fiecărui sprint, astfel încât la finalul unui audit, auditorii au un feeadback direct din partea auditatului. Drept urmare, există mai puține negocieri în comparație cu formatul vechi, unde adesea au avut loc întâlniri de conciliere după revizuirea finală. Compromisul în cursul derulării auditului va fi o transparență deplină; auditorii vor cunoaște problemele și direcția auditului – la sfârșitul fiecărui sprint. „Transparența nu face decât să compenseze intensitatea angajamentului”, a spus el. DuBray a declarat că, planificarea prealabilă înseamnă că părțile interesate la mai multe niveluri, cu roluri definite, sunt în sală în timpul ședințelor, ceea ce crește eficiența, eliminând nevoia de întâlniri multiple la diferite niveluri ale managementului.
Pot auditorii să omită unele informații ?
Colaborarea implicată în Agile însemnă că observațiile din sprinturile anterioare ar putea fi actualizate cu informații suplimentare, ceea ce duce la o valoare suplimentară în funcția de audit. Obiectivele clare stabilite folosind Agile înseamnă, de asemenea, că echipele de audit lucrează mai eficient, petrecând mai puțin timp în teren și nu supra-auditând.
Rezultatele adoptării Agile – colaborarea, transparența și timpul de transmitere mai rapid a recomndărilor si a raportului de audit- au fost privite favorabil de părțile interesate și de comitetele de audit. Și pentru auditul intern, este o modalitate de a păstra relevanța profesiei și de a evidenția valoarea acesteia într-un mediu corporativ în schimbare rapidă.

*Metoda Scrum – prima abordare a acestei metode a fost descrisă de Takeuchi and Nonaka în „The New Product Development Game” (Harvard Business Review, Jan-Feb 1986). Ei au scris că de-a lungul timpului proiectele care folosesc echipe mici care au posibilitatea de a transfera una de la alta sarcini produc cele mai bune rezultate. De asemenea ei au asemănat aceste echipe performante cu grămada folosită în rugby (în engleză „scrum”), referindu-se la această metodă de organizare a proiectelor ca Scrum. Caracteristicile metodei Scrum : un set de sarcini nerezolvate care descriu ceea ce trebuie făcut și în ce ordine; îndeplinirea unui set fixat de sarcini nerezolvate în serii scurte numite sprinturi; 0 întâlnire scurtă în fiecare zi (o ședință scrum) în care este stabilit progresul efectuat, munca ce urmează și eventualele impedimente; o scurtă sesiune de planificare a sprintului în care vor fi definite sarcinile nerezolvate ce vor fi incluse în sprint; o scurtă retrospectivă a sprintului în care toți membrii echipei reflectează asupra sprintului încheiat.

Vă invităm sa citiţi mai mult accesând urmâtoarele  link-uri :

  • Sursa:
    file:///C:/Users/panai/Desktop/Articole%20interesante/GKB-Agile-Internal-Audit.pdf
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Scrum_(programare)
  • https://reflexii.deepdesign.ro/2019/02/metodologia-colaborativa-scrum/#Definirea_problemei
  • poza 2016

Lăsaţi un raspuns

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *