ANRE și criza energetică

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii. Aceasta este independentă decizional, organizatoric şi funcţional, și are ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări naționale necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.

Principalele atribuţii conferite ANRE prin legislația primară sunt următoarele:

– acordarea,  modificarea, suspendarea, refuzarea sau retragerea de atestate, licenţe sau autorizaţii

– asigurarea accesului şi racordarea la rețelele de energie electrică şi gaze naturale

– aprobarea reglementărilor tehnice

– aprobarea tarifelor pentru serviciile de transport și distribuție de energie electrică și gaze naturale şi prețurilor reglementate pentru energia termică

De asemenea, printre altele mai poate aproba sau aviza documente elaborate de operatorii economici, poate aproba alte reglementări, norme și studii, poate asigura monitorizarea funcționării piețelor.

Moldova, dependentă de energia din România

În momentul de față, 90% din energia electrică a Moldovei, vine acum din România, care s-a mișcat foarte repede pentru a interveni în momentul în care Republica Moldova a rămas fără electricitatea din Ucraina. De la începutul anului și până în septembrie 2022, prețurile cu care Moldova cumpără gaz natural de pe piețe au crescut și de șapte ori, dar criza energetică de peste Prut s-a agravat abia în octombrie 2022, așadar impactul financiar poate fi chiar și mai mare.

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, a declarat la Digi 24 că „Situaţia este gravă, pentru că în acest moment Republica Moldova are o situaţie energetică foarte complicată, fiind dependentă sută la sută de resurse externe şi în ceea ce priveşte gazul şi în ceea ce priveşte energia electrică. Pentru energie electrică deja România în acest moment asigură cred că peste 90% din necesarul de consum al Republicii Moldova. Din acest punct de vedere, aş spune că reacţia României a fost extrem de promptă de la momentul în care de fapt după bombardamentele din Ucraina Ucraina nu a mai putut să exporte energie electrică în Republica Moldova. Şi atunci, acel necesar pe care Republica Moldova îl cumpăra din Ucraina a fost şi este asigurat în acest moment de către România. Deocamdată putem să asigurăm acest necesar. Sigur că specialiştii în energie pot să spună mai bine care sunt intervalele de timp pe care se poate conta. În acest moment putem să sprijinim Republica Moldova cu livrări de energie electrică”, a spus Aurescu.

Acesta a mai afirmat că afirmat că România a ajutat republica Moldova şi cu furnizarea de păcură şi lemn de foc.

ANRE a decontat peste 6,7 miliarde RON, în conformitate cu OUG 27/2022

Conform unui comunicat oficial al ANRE “Având în vedere activitatea desfășurată în cadrul ANRE cu privire la colectarea, verificarea datelor, întocmirea fișelor de analiză și determinarea sumelor ce se cuvin spre decontare de la bugetul statului în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2022, situația cererilor pentru perioada aprilie 2022 – martie 2023, se prezintă astfel:

• număr total societăți care au depus cereri: 83
• număr total cereri depuse: 729
• număr total cereri aprobate, clienți casnici: 192
• număr total cereri aprobate, clienți noncasnici: 302
• număr total cereri aprobate, clienți casnici și noncasnici: 494
• număr total cereri neeligibile, clienți casnici: 9
• număr total cereri neeligibile, clienți noncasnici: 0
• suma transmisă către ME, clienți noncasnici: 4.091.372.327,00 RON
• suma transmisă către ANPIS, clienți casnici: 2.651.511.388,92 RON
• suma transmisă, clienți casnici și noncasnici: 6.742.883.715,92 RON”

Investițiile prioritare pentru perioada 2022-2030

La finalul verii anului curent, Ministerul Energiei a publicat proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2022-2030. Principalele puncte atinse în cadrul proiectului elaborat, presupun :

1. Investiţii în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă și centrale electrice cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.
2. Investiţii în creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul potenţialul României pentru energia eoliană, onshore și offshore şi fotovoltaică.
3. Creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă precum și pregatirea infrastructurii aferente dezvoltării de reactoare mici modulare, tip SMR.
4. Investiţii în retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.
5. Investiţii în realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.
6. Investiţii în capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

Industria energiei verzi în România

România a produs în 2022 aceeași cantitate de energie eoliană și solară ca în 2014. Folosim în continuare mai mult de gaz și cărbune decât soare și vânt în timp ce țări alte țări și-au mărit capacitate producerii energiei verzi, chiar și de șase ori. Din păcate România se clasează printre ultimele locuri din Uniunea Europeană când vine vorba de energie solară și eoliană.

Lipsa dezvoltării se petrece încă din 2013, atunci când cabinetul lui Victor Ponta tăia la jumătate numărul de certificate verzi acordate producătorilor de energie regenerabilă cu justificarea că acestea duc la creșterea prețurilor la energie electrică pentru consumatori.

Conform unui raport al Asociației Bankwatch Romania, ne aflăm pe locul 4 de la coada clasamentului vis-a-vis de producția energiei verzi, cu 0,229KW/locuitor, după noi fiind clasată Slovenia cu 0,178 KW/locuitor, Slovacia cu 0,099 KW/locuitor și la final Letonia cu doar 0,048 KW/locuitor.

Schimbările legislative dese adăgate conflictului aflat în plină desfășurare peste graniță, nu au făcut decât să afunde și mai mult dezvoltarea acestui sector.

ANRE si Ungaria au incheiat un acord de cooperare

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Oficiul Ungar pentru Energie şi Utilităţi Publice (MEKH) au semnat un acord de cooperare pentru a gestiona criza energetică şi pentru a promova securitatea aprovizionării, informa ANRE printr-un comunicat de presă, la începutul lunii decembrie.

„Având în vedere criza energetică, nevoia de securitate a aprovizionării a crescut semnificativ în ultimele luni, iar importanţa cooperării internaţionale pentru aceasta a crescut de asemenea. Acordul de cooperare dintre autorităţile de reglementare din România şi Ungaria vizează gestionarea mai eficientă a situaţiei de criză şi consolidarea securităţii noastre”, se arată în comunicatul ANRE.