Dan Mihai
De la începutul pandemiei până în prezent, virusul COVID-19 a avut un impact considerabil asupra românilor. În total, au fost înregistrate peste 1 655 024 de cazuri de infectare cu noul virus, 48 073 dintre acestea soldându-se în final cu decese. În plus, valurile repetate de restricții au avut un puternic impact financiar asupra afacerilor locale, unele fiind nevoite să intre în insolvență din cauza lipsei de activitate. Cu toate acestea, România este la coada clasamentului european în privința ratei de vaccinare. Vaccinul a devenit un subiect tabu printre români, mulți dintre aceștia neavând încredere în sistemul medical pentru a preveni noul virus. Cauzele pentru procentul redus de vaccinări sunt diverse, acestea întinzându-se de la lipsa de încredere în autorități până la carențe în infrastructură și în sistemul medical.
În ultimele 7 zile au fost raportate, în medie, 11 997 de cazuri zilnice noi de infectare cu COVID-19 și 442 de decese din aceiași cauză. Astfel, România se numără în topul țărilor din regiunea europeană cu media celor mai multe infectări din ultima săptămână, fiind precedată de Regatul Unit (41 048), Rusia (39 321), Ucraina (21 743) și Germania (19 348). Totuși, raportat la numărul de locuitori, România are cea mai mare rată de infectări dintre toate țările enumerate mai sus. În plus, rata vaccinări în România este de aproximativ 32.6%, una dintre cele mai mici din Europa, aceasta fiind urmată de Moldova (28.6 %), Bulgaria (20.5%) și Ucraina (19.9%).
Neîncrederea în autorități
Rata scăzută de vaccinare a cetățenilor este rezultatul mai multor cauze ce provin atât din incapacități ale infrastructurii și sistemului medical , dar și din istoria și cultura României și, uneori, abordări greșite ale unor oameni influenți. Astfel, persoane importante și formatoare de opinie -artiști, politicieni și chiar și medici- care puneau într-o lumină negativă vaccinare și care, în unele cazuri, chiar îndemnau oamenii să nu se vaccineze, au fost promovați în mediul online și difuzați la TV. În plus, în mediul online s-au format o multitudine de mișcări anti-vacciniste care au strâns din ce în ce mai multă popularitate și urmăritori. Un alt factor important al eșecului campaniei de vaccinare îl reprezintă aversiunea la risc a românilor și neîncrederea în autoritățile statului pentru rezolvarea problemelor. Acest factor este înrădăcinat adânc în cultura României din cauza unei istorii în care populația a fost învățată cu frică și îndoială de autoritate, de la nedreptățile din era comunistă până la faptele corupte pe care unii oameni politici sau ai legii le comit și în ziua de azi. Din acestă cauză majoritatea românilor au dezvoltat un reflex de a se îndoi de oficialități și de a căuta să se protejeze singuri.
Lipsa resurselor
Însă influențele anti-vacciniste și neîncrederea în autoritate nu sunt singurele cauze care au condus la acest eșec. O altă cauză importantă o constituie procentajul ridicat al populației rurale din România, fiind chiar printre cele mai mari din Europa, împreună cu lipsa infrastructurii și personalului medical din aceste zone. În plus, campania de vaccinare s-a desfășurat în mare parte online, multe zone rurale neavând acces la internet. Astfel, un procent mare al populației a avut resurse limitate în realizarea vaccinului care, combinate cu lipsa educației și neîncrederea în autorități, au dus la rata mică de vaccinări prezentă. O altă vină o are și campania de vaccinare care a promovat în prim plan importanța vaccinului pentru eliberarea restricțiilor și nu beneficiile medicale ale acestuia, astfel îndemnând lumea să-l facă mai mult din constrângere decât din bună știință. În plus, unele dintre restricții considerate de mulți inutile, precum purtarea măștii în aer liber, nu au făcut decât să accentueze neîncrederea în autorități. Rata mică de vaccinare cauzată de neîncrederea în vaccin împreună cu nerespectarea restricțiilor și procentajele ridicate de infectări și decese COVID-19 au atras atenția presei internaționale, aceasta numind situația din România o catastrofă.
