Comisia evaluează riscurile și deficiențele de implementare în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

02 august 2019
Bază de date

Comisia Europeană  a adoptat pe data de 24 iulie, o comunicare și patru rapoarte care vor sprijini autoritățile de la nivel european și național să contracareze cu mai multă eficacitate riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Trebuie să blocăm toate căile care le permit infractorilor și teroriștilor să abuzeze de sistemul nostru financiar și să amenințe securitatea europenilor. La nivel operațional se pot aduce rapid unele îmbunătățiri foarte concrete. Comisia va continua să sprijine statele membre în această privință, reflectând totodată asupra modalităților de abordare a provocărilor structurale nesoluționate.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Un cadru credibil de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului este esențial pentru a menține integritatea sistemului financiar european și pentru a reduce riscurile la adresa stabilității financiare. Cu toate acestea, analiza de astăzi oferă mai multe dovezi cu privire la faptul că normele noastre solide în materie de combatere a spălării banilor nu au fost aplicate în mod uniform în toate băncile și în toate țările UE. Prin urmare, avem o problemă structurală în ceea ce privește capacitatea Uniunii de a împiedica utilizarea sistemului financiar în scopuri ilegale. Această problemă trebuie soluționată în cel mai scurt timp posibil.” Raportul privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor oferă informații actualizate referitoare la riscurile sectoriale asociate spălării banilor și finanțării terorismului. Raportul privind evaluarea recentelor cazuri de notorietate legate de spălarea banilor în sectorul financiar, Raportul privind unitățile de informații financiare și Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare analizează deficiențele mecanismelor actuale de supraveghere și cooperare în materie de combatere a spălării banilor și identifică modalități de remediere a acestor deficiențe.Evaluarea riscurilor de spălare a banilor în cadrul pieței interne

Raportul privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor este un instrument menit să ajute statele membre să identifice și să contracareze riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Din 2017, Comisia adoptă un raport pe această temă la fiecare doi ani.
Raportul arată că majoritatea recomandărilor formulate în cadrul primei evaluări la nivel supranațional a riscurilor au fost puse în aplicare de diverșii actori. Cu toate acestea, persistă unele vulnerabilități orizontale, în special în ceea ce privește produsele anonime, identificarea beneficiarilor reali și noile produse nereglementate, cum ar fi activele virtuale. Unele dintre aceste vulnerabilități vor fi remediate în cadrul viitoarei transpuneri a celei de A cincea directive privind combaterea spălării banilor. Raportul reamintește, de asemenea, faptul că statele membre nu au transpus încă pe deplin cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. Comisia invită statele membre să transpună pe deplin directiva și să dea curs recomandărilor formulate în raport. Aceste acțiuni ar îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile de supraveghere, ar sensibiliza entitățile obligate și ar oferi orientări suplimentare privind identificarea beneficiarilor reali.

Evaluarea riscurilor de spălare a banilor în cadrul pieței interne

Raportul privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor este un instrument menit să ajute statele membre să identifice și să contracareze riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Din 2017, Comisia adoptă un raport pe această temă la fiecare doi ani.
Raportul arată că majoritatea recomandărilor formulate în cadrul primei evaluări la nivel supranațional a riscurilor au fost puse în aplicare de diverșii actori. Cu toate acestea, persistă unele vulnerabilități orizontale, în special în ceea ce privește produsele anonime, identificarea beneficiarilor reali și noile produse nereglementate, cum ar fi activele virtuale. Unele dintre aceste vulnerabilități vor fi remediate în cadrul viitoarei transpuneri a celei de A cincea directive privind combaterea spălării banilor. Raportul reamintește, de asemenea, faptul că statele membre nu au transpus încă pe deplin cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. Comisia invită statele membre să transpună pe deplin directiva și să dea curs recomandărilor formulate în raport. Aceste acțiuni ar îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile de supraveghere, ar sensibiliza entitățile obligate și ar oferi orientări suplimentare privind identificarea beneficiarilor reali.

Cu toate că raportul nu este exhaustiv, concluziile sale sunt următoarele:

Într-o serie de cazuri analizate, băncile nu au respectat cu strictețe cerințele privind combaterea spălării banilor sau, uneori, nu au respectat deloc aceste cerințe. Băncile nu au avut mecanismele interne adecvate de prevenire a spălării banilor și nu și-au aliniat politicile în materie de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului atunci când aveau modele de afaceri riscante. Constatările au evidențiat, de asemenea, lipsa de coordonare între aceste politici, fie la nivelul entităților individuale, fie la nivel de grup.

Au existat diferențe semnificative în ceea ce privește reacția autorităților naționale, din punctul de vedere al promptitudinii și al eficacității acțiunilor lor de supraveghere. Au existat deosebiri majore în ceea ce privește stabilirea priorităților, resursele, cunoștințele de specialitate și instrumentele disponibile. În special în ceea ce privește supravegherea unui grup bancar, autoritățile de supraveghere au avut tendința de a se baza în mod excesiv pe cadrul de combatere a spălării banilor al statului membru gazdă, iar acest lucru a afectat eficacitatea acțiunilor de supraveghere în cazuri transfrontaliere la nivelul UE. În plus, împărțirea responsabilităților a dus la o cooperare ineficace între autoritățile de combatere a spălării banilor, autoritățile prudențiale, unitățile de informații financiare și autoritățile de asigurare a respectării legii.

Aceste deficiențe scot în evidență faptul că există probleme structurale nesoluționate în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor UE, care au fost abordate doar parțial. Fragmentarea în materie de reglementare și de supraveghere, la care se adaugă diversitatea sarcinilor, a competențelor și a instrumentelor de care dispun autoritățile publice, generează carențe în punerea în aplicare a normelor UE. Deficiențele politicilor de combatere a spălării banilor și de supraveghere sunt mai evidente în situații transfrontaliere, atât în cadrul UE, cât și în raport cu țări terțe. Cu toate că băncile și autoritățile de supraveghere au întreprins acțiuni semnificative, mai rămân încă multe de făcut. De exemplu, este necesar să se continue armonizarea între statele membre și să se consolideze supravegherea.

Necesitatea unei cooperări consolidate între unitățile de informații financiare (FIU)

Unitățile de informații financiare joacă un rol-cheie în identificarea riscurilor de spălare a banilor în fiecare țară. Datorită platformei FIU din UE, care este un grup de experți al Comisiei, cooperarea s-a îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii ani, însă Comisia a identificat următoarele aspecte nesoluționate:
accesul FIU la informații: ca urmare a faptului că statutul, competențele și organizarea unităților de informații financiare sunt diferite, unele FIU nu au acces la informații relevante (financiare, administrative și privind asigurarea respectării legii) și nu pot face schimb de astfel de informații;
-schimbul de informații între FIU este în continuare insuficient și adesea prea lent;
-instrumentele informatice: de asemenea, în unele cazuri, FIU nu dispun de instrumentele informatice corespunzătoare pentru a importa și a exporta în mod eficient informațiile din/către FIU.net;
-sfera de acțiune limitată a platformei FIU din UE, care nu are competența de a elabora modele, orientări și standarde obligatorii din punct de vedere juridic.

Raportul propune câteva modificări concrete, cum ar fi un nou mecanism de sprijin, care ar îmbunătăți și mai mult cooperarea dintre unitățile de informații financiare pe teritoriul UE.

Interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare

Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare stabilește o serie de elemente care trebuie luate în considerare pentru o posibilă interconectare a registrelor de conturi bancare și a sistemelor de extragere a datelor. Comisia sugerează că un astfel de sistem ar putea fi unul descentralizat, cu o platformă comună la nivelul UE. Pentru a se realiza interconectarea, ar fi necesare măsuri legislative, în urma consultării cu guvernele statelor membre, cu unitățile de informații financiare, cu autoritățile de asigurare a respectării legii și cu birourile de recuperare a activelor.

Cea de A cincea directivă privind combaterea spălării banilor va îmbunătăți competențele unităților de informații financiare, va spori transparența informațiilor referitoare la beneficiarii reali și, de asemenea, va reglementa monedele virtuale și cardurile preplătite, pentru a preveni mai bine finanțarea terorismului. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația lor națională până în ianuarie 2020.

Sursa:https://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-19-4369_en.htm

Lăsaţi un raspuns

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *