Comisia raportează cu privire la progresele generale în ceea ce privește uniunea securității

21 mai 2024
Bază de date

Comisia a adoptat cel de Al șaptelea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei UE privind uniunea securității pentru perioada 2020-2025. Raportul oferă o imagine de ansamblu a punerii în aplicare a Strategiei privind uniunea securității de la adoptarea sa în 2020. Acesta face bilanțul progreselor înregistrate în 5 domenii-cheie: protejarea infrastructurii fizice și digitale a UE; combaterea terorismului și a radicalizării; combaterea criminalității organizate; consolidarea cooperării în ceea ce privește asigurarea respectării legii și a cooperării judiciare și cooperarea cu partenerii internaționali.

Comisia și-a ținut toate angajamentele asumate prin Strategia privind o uniune a securității și a inclus noi inițiative menite să răspundă, de-a lungul timpului, provocărilor în materie de securitate emergente și în continuă evoluție. La patru ani de la punerea sa în aplicare, strategia a consolidat setul de instrumente de securitate al UE și oferă, în prezent, o bază solidă pentru protecția europenilor în viitor.

Mai exact:

Consolidarea infrastructurii fizice și digitale a UE

Intensificarea atacurilor hibride împotriva infrastructurii critice a UE a evidențiat necesitatea de a spori protecția și reziliența infrastructurii fizice și digitale, pentru a preveni sau a atenua impactul perturbărilor serviciilor esențiale pe care acestea se bazează. Din 2020, Comisia a propus norme orizontale noi menite să consolideze infrastructurile critice ale UE, atât online, cât și offline, într-o gamă mai largă de sectoare: Directiva privind reziliența entităților critice și Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS II) au intrat în vigoare, amândouă, în ianuarie 2023. De asemenea, Comisia a întreprins o serie de acțiuni la nivel sectorial pentru a spori reziliența infrastructurilor critice, inclusiv în sectorul energetic, al transporturilor, al securității maritime, al conectivității, al climei, spațial, al finanțelor și al sănătății.

În contextul intensificării atacurilor cibernetice în ultimii ani, Comisia a luat măsuri importante pentru consolidarea securității cibernetice în statele membre, precum și în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, pentru consolidarea securității lanțurilor de aprovizionare și a produselor și pentru stimularea capacităților de depistare a incidentelor cibernetice și de răspuns la acestea la nivelul UE. Printre acestea se numără Actul privind reziliența cibernetică, care va asigura securitatea cibernetică a produselor hardware și software începând din momentul conceperii lor, și Regulamentul privind solidaritatea cibernetică, care va consolida capacitățile UE de depistare, pregătire și răspuns la amenințările și atacurile cibernetice semnificative și la scară largă.

Combaterea terorismului și a radicalizării

Pe parcursul mandatului actualei Comisii, combaterea terorismului a reprezentat o prioritate a Strategiei UE privind uniunea securității pentru perioada 2020-2025, iar punerea în aplicare a Agendei UE privind combaterea terorismului din 2020 este pe drumul cel bun. Comisia a luat măsuri de combatere a terorismului sub toate formele sale: de la prevenirea radicalizării online și offline până la sprijinirea statelor membre în ceea ce privește protejarea spațiilor publice și reducerea accesului teroriștilor la arme și finanțare.

Pentru a preveni radicalizarea, Comisia a sprijinit statele membre prin intermediul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare și a instituit noi instrumente juridice pentru a-i proteja pe cetățeni de conținutul extremist și terorist dăunător online și offline. Conform Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, platformele trebuie să elimine conținutul cu caracter terorist în termen de o oră. În plus, Comisia continuă să colaboreze cu companiile de tehnologie în cadrul Forumului UE pentru internet, cu scopul de a combate exploatarea rețelei de către extremiști și teroriști violenți.

Pentru a-i priva pe teroriști de mijloacele necesare comiterii de atacuri, legislația adoptată în 2021 limitează accesibilitatea la precursorii de explozivi utilizați pentru producerea de explozivi. De asemenea, Comisia ajută statele membre să protejeze spațiile publice, prin intermediul programului de consilieri în materie de securitate și de protecție al UE, și, începând din 2020, prin finanțare în valoare de peste 30 de milioane EUR din Fondul pentru securitate internă pentru protejarea spațiilor publice, inclusiv a lăcașurilor de cult.

În cele din urmă, UE continuă să consolideze cadrul UE de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, astfel încât fondurile destinate finanțării organizațiilor teroriste să fie depistate mai eficient.

Combaterea criminalității organizate

De la începutul actualului mandat, Comisia și-a intensificat eforturile de combatere a traficului de droguri și a criminalității organizate. Comisia a lansat mai multe inițiative, inclusiv Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 și Strategia UE în materie de droguri 2021-2025.

În octombrie 2023, Comisia a pus în aplicare Foaia de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, care cuprinde 17 acțiuni prioritare, inclusiv Alianța portuară europeană, care a fost lansată în ianuarie 2024 pentru a consolida reziliența porturilor. De asemenea, Comisia a consolidat mandatul viitoarei Agenții a UE privind Drogurile și a îmbunătățit cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii din statele membre și cu țările din America Latină.

Alte domenii ale criminalității organizate care s-au abordat în ultimii ani includ criminalitatea informatică, introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane, traficul ilicit de droguri și de alte bunuri, infracțiunile împotriva mediului, infracțiunile economice și financiare și corupția. În mai 2023, Comisia a propus noi norme consolidate de incriminare a infracțiunilor de corupție și de armonizare a sancțiunilor în întreaga UE. În plus, Parchetul European și-a început activitatea în 2020. Până la sfârșitul anului 2023, acesta investiga deja aproape 2 000 de cazuri de infracțiuni care afectează bugetul UE.

Consolidarea cooperării în ceea ce privește asigurarea respectării legii și a cooperării judiciare

Comisia a consolidat cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare din întreaga UE, în special prin cadrul legislativ privind cooperarea polițienească adoptat în 2024, care a actualizat instrumentele-cheie disponibile pentru a îmbunătăți operațiunile transfrontaliere în UE. Acestea includ norme noi privind schimbul de informații și o revizuire a cadrului Prüm privind schimbul automatizat de date în scopul cooperării polițienești, norme noi privind informațiile prealabile referitoare la pasageri și întărirea rolului Europolului. Acest lucru va consolida prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave. Noile norme privind transferul de proceduri în materie penală vor contribui la prevenirea dublării ineficiente a procedurilor și la evitarea cazurilor de impunitate.

Întărirea cooperării în domeniul securității cu partenerii internaționali

Pe parcursul actualului mandat, Comisia a acționat rapid pentru a preveni amenințările la adresa securității interne generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin instituirea unui centru de sprijin pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor în Republica Moldova. Situația actuală din Orientul Mijlociu ar putea, de asemenea, să afecteze securitatea internă a UE. Pentru a sprijini investigațiile legate de finanțarea terorismului, în 2021, Comisia a instituit și o rețea de anchetatori financiari în domeniul combaterii terorismului. Rețeaua, prezidată de Comisie, sprijină schimburile dintre anchetatorii din statele membre cu privire la tehnicile și experiențele legate de combaterea finanțării terorismului. UE a intensificat cooperarea cu țările partenere, colaborează îndeaproape cu ONU și și-a extins cooperarea cu NATO.

Colaborarea cu agențiile UE pentru punerea în aplicare a uniunii securității

Agențiile și organele UE din domeniul justiției, afacerilor interne și securității cibernetice, precum Europol, Eurojust, ENISA, Frontex sau EPPO, dar și agențiile sectoriale (Agenția UE privind Drogurile, Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor, Agenția UE pentru Siguranța Aviației, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului) s-au dovedit a fi esențiale pentru sprijinirea punerii în aplicare a acestui cadru solid al UE în materie de securitate. Cooperarea consolidată dintre agenții a condus la rezultate operaționale concrete, contribuind la consolidarea securității generale în statele membre.

Lăsaţi un raspuns

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *