Dan Mihai
O scurgere de date din interiorul societății bancare elevțiene Credit Suisse a dezvăluit detaliile conturilor a peste 30 000 de clienți din întreaga lume. Aceste conturi dețin, în total, peste 100 miliarde de franci elvețieni (€80 miliarde), o parte din acești bani provenind din surse ilicite precum trafic de droguri, trafic de persoane, spălare de bani și corupție. Astfel, compania Credit Suisse este cuprinsă într-o nouă controversă legată de politicile de discreție considerate neetice și procedurile neclare de selectare a clienților și de cercetare a provenienței banilor.
Scurgerea de date din interiorul societății bancare a avut loc cu ajutorul unui whitleblower, anume o persoană din cadrul Credit Suisse care a publicat date private din interiorul acesteia, încalcând astfel politicile companiei. Mai multe detalii despre fenomenul de whistleblowing și ce presupune acesta puteți găsi aici. Pe lângă detaliile bancare ale celor 30 000 de clienți, scurgerea de date atestă și neconformarea în repetate rânduri a băncii elvețiene de a respecta reglementările internaționale de detectare și evitare a clienților implicați în activități ilegale și a fondurilor provenite din acestea. Printre clienții a căror conturi au fost declasificate în scurgerea de date se numără dictatori, traficanți de oameni, politicieni corupti, infractori cercetați pentru crimă, pentru trafic de droguri sau pentru fraudă. Scurgerea de date a avut loc Duminică, 20 februarie, iar până acum Credit Suisse neagă orice acuzație referitoare la practicile sale neetice de business.
Clienții Credit Suisse
Cele peste 18 000 de conturi vizate în scurgerea de date provin din peste 120 de jurisdicții, o parte majoritară dintre acestea fiind provenind din țări și economii în curs de dezvoltare. Deși unele conturi au fost închise între timp, în unele cazuri la câtiva ani după ce infractorul în fapt a fost judecat penal, acestea rămând dovadă a politicilor KYC incerte, a politicilor de discreție neetice și a modurilor îndoielnice în care banca elvețiană își conducea businessul. Printre țările din care provin cele mai multe conturi vizate în scurgerea de date se numără Egipt, Venezuela, Ucraina și Tailanda, acestea fiind urmate de țări din orientul mijlociu precum Kazakhstan și Iran și țări africane precum Kenya și Liberia. Multe dintre țările regăsite în acest context sunt cunoscute pentru regimuri politice totalitare sau instabile care, în unele cazuri favorizează corupția și cleptocrația. Astfel, printre clienții vizați în scurgerea de date a băncii elvețiene se numără dictatori, apropiați de-ai acestora sau politiceni și conducători corupți care doreau să își ascundă valorile acumulate de-a lungul anilor departe de ochii legii și a publicului. Printre acești lideri și apropiați de-ai lor cu conturi private la Credit Suisse se numără regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, fostul dictator din Filipine, Ferdinand Marcos alături de soția sa, Imelda, dictatorul nigerian Sani Abacha alături de fii săi, fostul dictator din Egipt, Hosni Mubarak, alături de fii săi.
Printre beneficiarii băncii elvețiene se numără și foste personaje politice sau oameni de afaceri investigați pentru fraudă și corupție. Printre aceștia se numără Pavlo Lazarenko, fostul prim-ministru al Ucrainei, bănuit de sustragerea a peste €200 milioane din fonduri guvernamentale, Eduard Seidel, director în cadrul Siemens cercetat pentru €54 milioane proveniți din operațiuni ilegale, Ivan Guta alături de familia sa, cercetați pentru falimentarea celei mai mari companii producătoare de cereale din Ucraina și sustragerea a peste €100 milioane din aceasta, dar și diverse peroane influente din cadrul armatei și a serviciilor de securitate din Pakistan, Egipt, Iordania, Yemen, Irak, Algeria și Venezuela.
Pe lângă personaje acuzate de fraudă și corupție, printre persoanele deconspirate în scurgerea de date de duminică se numără și infractori, criminali, traficanți de oameni și de droguri, și alte personaje cu legături dubioase. Printre aceștia se numără Stefan Sederholm, acuzat în Thailanda pentru trafic de persoane, Rodoljub Radulovic, acuzat de mai multe scheme financiare și trafic internațional de cocaină, dar și Hisham Talaat Moustafa, un apropiat de-al dictatorului egiptean Mubarak care a fost acuzat de angajarea unui asasinat plătit pentru a-și ucide nevasta.
Despre bancă și contextul istoric
Credit Suisse se numără printre cele mai mari instituții bancare din lume, fiind și a doua cea mai mare bancă din Elveția. Aceasta gestionează active în valoare de peste €1.5 trilioane, are peste 50 000 de angajați și peste 1.5 milioane de clienți atât locali cât și internaționali. Băncile elvețiene sunt cunoscute pentru polticile lor de discreție vizavi de clienți după ce în 1934 divulgarea datelor acestora către autoritățile străine a fost criminalizată. Acest fapt a atras de-a lungul deceniilor ce au urmat clienți înstăriți dornici de a-și ascunde averile de autoritățile țărilor de proveniență. Din cauza acestor politici de discreție maximă, Credit Suisse s-a confruntat în ultimele decenii cu mai multe controverse și acuzații referitoare la spălare de bani, fraude privind taxele și îngreunarea și opunerea anchetelor diferitelor state privind criminalitatea financiară. Răspunsul oficial al băncii în urma scurgerii de date este că aceasta se află într-un proces continuu de îmbunătățire a politicilor și de luptă împotriva infracționalității financiare, urmând să ia toți pașii corespunzători înspre conformare.
Sursa: The Guardian
