Criza energetică care a început în 2021 și s-a intensificat în 2022 a împins deficitul comerțului de mărfuri al României la 34 de miliarde de euro, după o creștere a importurilor de energie, metale și produse chimice, potrivit unei analize a datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În 2022, multe companii din industria metalurgică și chimică închid din capacitatea de producție din cauza prețurilor crescute la energie. Aceste închideri se reflectă nu numai în producția industrială, ci și în creșterea importurilor de produse metalice și chimice, reflectând prețurile ridicate la energie.
Începutul crizei și efectele ei pe termen scurt
Tot anul trecut, România a exportat mărfuri în valoare de peste 92 miliarde de euro, majoritatea fiind utilaje și echipamente de transport. Importurile s-au ridicat însă la 126 miliarde euro, majoritatea provenind din categoria mașini și echipamente, dar și produse chimice (18 miliarde euro), oțel, cauciuc, hârtie (23 miliarde euro) și energie (15 miliarde euro). În acest fel, deficitul comercial de mărfuri al României a ajuns la 34 de miliarde de euro. Analistul financiar Aurelian Dochia consideră că finanțarea acesteia este mai importantă decât mărimea deficitului. „Ne uităm la deficit, și doar la deficit, dar mai important, la finanțarea părții deficitului. Vedem, în primul rând, că bugetul public este deficitar de mulți ani și este unul dintre motoarele care afectează deficitul extern. În al doilea rând, trebuie să ne uităm la Până când vom avea intrări de capital care ne permit să avem astfel de deficite”, a spus el.
Context
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile și veniturile guvernamentale într-un an fiscal. În ultimii ani, deficitul bugetar al României a crescut, ajungând la niveluri semnificative. Acest lucru se datorează cheltuielilor crescute pentru salarii și pensii, precum și creșterilor datoriilor publice. Un deficit bugetar mare poate afecta stabilitatea economică a țării și poate limita capacitatea guvernului de a investi în sectoare cheie, cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura. De asemenea, poate să afecteze credibilitatea țării în ochii investitorilor și poate îngreuna accesul la finanțare externă. Prin urmare, este important ca guvernul să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar prin măsuri de consolidare fiscală, cum ar fi reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării de venituri.
Combaterea deficitului bugetar poate fi realizată prin mai multe măsuri, inclusiv:
-reducerea cheltuielilor guvernamentale – guvernul poate reduce costurile prin eliminarea cheltuielilor inutile sau prin eficientizarea unor programe;
-îmbunătățirea colectării de venituri – guvernul poate îmbunătăți administrarea fiscului prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale și prin creșterea eficienței în colectarea de taxe;
-stimularea creșterii economice – o creștere a activității economice poate duce la o creștere a veniturilor și poate îmbunătăți situația fiscală a țării;
-reformarea sistemului de pensii – reformarea sistemului de pensii poate reduce cheltuielile guvernamentale pe termen lung;
-privatizarea unor sectoare – privatizarea unor sectoare poate aduce venituri suplimentare guvernului și poate reduce cheltuielile.
Este important ca guvernul să abordeze aceste măsuri într-un mod coordonat și să le implementeze pe termen lung pentru a obține rezultate durabile. De asemenea, este necesar să se ia în considerare impactul social al acestor măsuri și să se asigure că sunt implementate într-un mod echitabil.
