Dan Mihai
În cadrul webinarului „Policy support and the emerging “new normal”: How well-positioned are Romanian firms?” organizat de European Investment Bank (EIB) în colaborare cu Banca Națională a Româiei (BNR), Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ținut un discurs legat de ultimele progrese ale domeniului investițional din România în contextul post-pandemic. În plus, acesta a vorbit despre pașii necesari care trebuie luați pentru o revenire economică cât mai eficientă și pentru o tranziție mai lină către digitalizare și un viitor verde.
Parteneriatul Băncii Europene de Investiții este unul lung și roditor din care au rezultat investiții importante în mai multe sectoare ale economiei românești. Parteneriatul a început în 1991 și a contribuit, de-a lungul timpului, cu finanțări de peste €16 miliarde în peste 162 de proiecte locale. Aceste investiții s-au axat, în principal, pe transport, linii de credit și energie, contribuind de altfel și la infrastructura țării, în domeniile de agricultură, sănătate, educație, telecomunicații și alte industrii.
Studiul EIB, în completarea analizei BNR
Evenimentul menționat este centrat în jurul studiului susținut de EIB referitor la nivelul sectorului de investiții din fiecare țară. Mugur Isărescu a menționat că acest studiu vine în completarea analizei desfășurate de BNR referitoare la accesul instituțiilor non-financiare la servicii financiare. Analiza BNR cuprinde opiniile și percepțiile mediului business în privința (1) celor mai urgente probleme cu care firmele se confruntă în desfășurarea activităților, (2) costurilor finanțării, (3) implicărilor posibilei aprecieri sau dezaprecieri a valutei locale și (4) impactului schimbării climatice.
Raportul Investițional al EIB analizează investițiile statelor europene în contextul pandemiei, schimbării climatice și al digitalizării. În România, raportul arată că gradul de optimism al firmelor a crescut, acestea preconizând că vor ridica bugetul alocat investițiilor în viitorul apropiat. Mugur Isărescu a menționat că acest rezultat este un lucru bun, din moment ce în România mai sunt de îmbunătățit aspecte în privințe precum inovațiile și accesul la serviciile financiare. În ciuda acestui fapt, un procent ridicat din bussinessurile din România au planificat sau au investit deja în planuri privind schimbarea climatică.
Efectul COVID-19 asupra economiei
În contextul pandemic, raportul EIB arată că virusul COVID-19 a reprezentat un șoc major pentru întreaga economie, impactul acestuia provocând cea mai bruscă scădere pe piețele europene din al doilea război mondial încoace. În schimb, acest impact a fost amortizat de politicile eficiente implementate ca și răspuns al șocului inițial. Măsurile inițiale luate de BNR ca răspuns al pandemiei COVID-19 din martie 2020 au avut scopul susținerii economiei românești. Schimbările implementate în acea perioadă au fost reducerea politicilor monetare până la 1.25%, menținerea lichidității din piață la nivele moderate și achiziționarea unui volum moderat de obligațiuni guvernamentale pentru stabilizarea randamentelor. După stabilizarea situației pandemice și apariția inflației excesive, BNR a introdus noi politici cu scopul normalizării tranziției economice. Aceste noi politici au implicat creșterea politicilor monetare până la 2%, un control mai restrâns al lichidității și încetarea achiziționării obligațiunilor guvernamentale.
Mugur Isărescu a mai menționat faptul că sistemul bancar românesc a fost mai pregătit în întâmpinarea dificultăților economice aduse de pandemie în comparație cu cele aduse de criza din 2008, acest sector rămânând în continuare bine capitalizat ,cu rate de lichiditate disponibilă mai mari decât cele legale și cu resurse suficiente pentru a întâmpina posibilitatea ca creșterii ratei NPL (rata creditelor neperformante- credite care se sfârșesc prin neplata debitorului. Rata creditării din sectorul privat a crescut la 14.8 în Decembrie 2021, față de 14.6 cu o lună precedentă, creditele în lei crescând până la de la 19% 19.6% în aceiași lună.
Provocări viitoare
Guvernatorul BNR a luat în calcul, pe lângă o posibilă prelungire a situației pandemice, și contextul geopolitic actual în setarea de așteptări pentru viitor. Acesta a menționat că acest context, alături de situația energiei și a combustibililor pot avea un impact considerabil asupra inflației. Astfel, este necesară modificarea planificărilor și așteptărilor pe un orizont scurt de timp în ceea ce privește inflația și prețurile la energie și, de asemenea, mai este necesară introducerea unor noi politici pentru a sprijini situația energetică și pentru a menține inflația la cote acceptabile. În plus, pandemia continuă să provoace incertitudine la nivel global din cauza noilor mutații care par a fi mai contagioase, în ciuda simptomelor mai ușoare pe care acestea le provoacă.
Mugur Isărescu și-a încheiat discursul prin asigurarea faptului că BNR va continua să se folosească de toate instrumentele disponibile pentru controlul inflației și pentru susținerea cât mai eficientă a revenirii economiei românești.
