Dan Mihai
Invazia trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei și războiul început de acestea a cauzat, pe lângă pierderile de vieți omenești și infrastructură la nivel local, panică și controversă la nivel internațional. Sancțiunile aplicate Rusei de către statele lumii afectează, în primul rând, situația economică a acesteia, dar și pe cea globală. Aceste sancțiuni, alături de încetinirea economiei globale cauzată de incertitudine și de redirecționarea atenției către cauze defensive au cauzat scumpirea materiilor prime precum gazul, combustibilii fosili, metalul și alimentele. În acest ritm, specialiștii afirmă că inflația va continua să crească la un ritm accelereat în următoarea perioadă de timp.
O bună parte din economia Rusiei este bazată pe exportul său de gaz și combustibili fosili. Din dorința de a nu mai sprijini actele teroriste ale acesteia, statele lumii s-au mobilizat înspre a renunța la gazul rusesc. SUA a fost prima țară care a oficializat acest lucru, urmând ca țările europene să îi ia exemplul. La momentul actual, dintre țările europene, cele mai dependente de gazul rusesc le reprezintă Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania, 100% din cantitatea acestora de gaze fiind de import rusesc, acestea fiind urmate de Bulgaria cu 96,8%, Ungaria, 82,5%, Slovacia, 77,9%, Slovenia, 72,4%, și Cehia, cu 63,3%. România se situează la coada clasamentului, numai 15,3% din gazul folosit fiind de origine rusească, în timp ce Spania, Portugalia, Regatul Unit, Croația, Norvegia și Suedia nu depind deloc de acesta.
Industria energetică
Gazul și combustibilii fosili reprezintă, adunat, 50% din exporturile totale ale Rusiei și, implicit, una dintre cele mai mari surse de venit pentru această țară. Aceste exporturi se duc, în proporție de 50%, spre Europa, 30% spre China, iar restul în alte părți ale lumii. Astfel, decuplarea urgentă de la gazul rusesc ar avea implicații serioase asupra prețului și disponibilității gazului atât în Europa dar și la nivel internațional.Aceste efecte au început să fie deja resimțite, în special în facturile de la gaz și în prețul combustibilului de la pompă. În România, prețul gazului a crescut cu aproximativ 120% față de anul trecut, în timp ce prețul combustibilului a atins maxime istorice, acesta apropiindu-se și depășind în unele cazuri pragul de 8 lei pe litru.
Industria metalelor
Carantinarea Rusiei de la economia globală a fost resimțită și pe piața de metale, unde prețul nichelului a crescut într-o singură zi în cadrul London Metal Exchange cu peste 70%, depășind pragul de 100.000$ pe tonă, în condițiile în care în luna ianuarie 2022 acesta se afla în jurul valorii de 20.000$ pe tonă. Nichelul este un element esențial în fabricarea oțelului inoxidabil, astfel încât industriile de mașini, utilaje dar și construcții vor avea costuri mai mari în următoarea perioadă. Acest fapt va fi resimțit în primul rând în rândul consumatorilor, dar și al companiilor care vor trebui la rândul lor să își mărească prețurile. Pe lângă prețul nichelului, prețul aluminiului a crescut, de asemenea, cu 60% în ultimele luni, cel al paladiului crescând cu 40% în ultima lună, iar prețul litiumului crescând cu 30% în ultima lună și cu 600% în ultimul an. Scumpirea acestor metale, printre altele, împreună cu criza de microcipuri și scăderea puterii de cumpărare la nivel global ar putea avea repercursiuni grave asupra industriei tehnologiei și a mașinilor, acestea afectând la rândul lor industriile care se bazează pe ele, creând astfel un efect de domino global.
Industria alimentară
Războiul a avut efecte și în industria alimentelor, dat fiind faptul că 10% din producția globală de grâu vine din partea Rusiei, în timp ce 4% vine din partea Ucrainei. După consumul local, aceste două țări tot rămân responsabile pentru 25% din exporturile totale de grâu. Deasemenea, Rusia și Belarus erau exportatori importanți de îngrășăminte naturale. Astfel, din cauza sancțiunilor economice aplicate Rusiei și incapacității Ucrainei de a da randamente în agricultură, lanțul global de aprovizionare a suferit întârzieri de au provocat creșterea prețurilor. Mai mult, din dorința de a lua măsuri preventive în cazul unui conflict la nivel regional sau global, țările, în special europene, au încetinit exporturile de alimente în favoarea creării unor provizii naționale. Printre țările care au luat astfel de decizii se numără Ungaria, Argentina, Turcia și Moldova, în timp ce India și-a mărit exporturile pentru a răspunde cerinței globale ridicate. Deocamdată, situația este ținută sub control prin ajutoare guvernamentale și ale organizațiilor internaționale, însă escalarea acestei situații ar putea implica lipse majore în lanțul de aprovizionare și, implicit, o criza alimentară globală.
Urmări
Pe lângă scumpirea materiilor prime și, implicit, și produselor derivate cauzate de sancțiunile aplicate Rusiei și încetinirea economică cauzată de atac, un alt val de scumpiri poate fi prevăzut și în rândul corporațiilor care și-au încetat activitățile economice de pe teritoriul Rusiei. Din cauza renunțării peste noapte unei piețe relativ mare de consum, companiile ar putea fi nevoite să își scumpească serviciile sau produsele pe alte piețe pentru a recupera din pierderi. Mai mult, conflictul armat a cauzat scumpirea primelor de asigurare de transport, în special a asigurărilor navale din Marea Neagră, lucru ce contribuie la valul de scumpiri în masă. Toate aceste evenimente vor menține rata inflației ridicată în ultima perioadă. Deși unii analiști financiari consideră că acest val nou de inflație este doar temporal și este cauzat de panica inițială a conflictlui, alții sunt de părere că acesta poate fi începutul unei noi recesiuni. La momentul actual, pare situația economică globală ține, în mare parte, de intențiile Rusiei vizavi de dezvoltarea sau aplanarea conflictului și de capabilitățile alianțelor internaționale de a îl gestiona și izola.
