Promisiunile conducătorilor lumii de la summitul COP26

07 noiembrie 2021
Bază de date

A 26-a ediție a Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice, denumită și COP26, are loc în orașul scoțian Glasgow în perioada 31 octombrie- 12 noiembrie 2021. Conducătorii țărilor membre ONU însoțiți de delegațiile lor participă alături de organizații guvernamentale și non-guvernamentale pentru a discuta soluții privind încălzirea globală, punând de altfel bazele unor noi politici și acorduri pentru un viitor mai verde. Negocierile din cadrul conferinței au vizat, în principal, accelerarea demersurilor către reducerea emisiilor de carbon, către adaptarea cu impacturile climatice dar și către scalarea suportului financiar în această privință. Acestea au ca scop principal protejarea și vindecarea naturii, dar și urmarea ultimelor descoperiri științifice și promovarea acționării inclusive.

Printre participanți s-au numărat politicieni precup Joe Biden, Klaus Iohannis, Boris Johnson, Familia Regală a Angliei, Tayyip Erdogan și Emmanuel Macron, celebrități precum Papa Francis, Leonardo DiCaprio ș Greta Thunenberg, dar și reprezentanți ale unora dintre cele mai mari companii din lume.

Promisiuni

Unele dintre cele mai importante rezultate ale discuțiilor din cadrul sumitului  au fost semanarea unei promisiuni de reducere ale emisiilor de gaz metan cu 30% până în 2030 de către aproximativ 100 de țări, o promisiune semnată de 100 de țări de a opri defrișările până în anul 2030, urmată de promisiuni de investiții precum ale unor parteneri precum UE ($1 miliard), UK ($1.5 miliarde) și SUA ($9 miliarde). Alte rezultate includ semnarea unei promisiuni de a renunța la folosirea cărbunelui de către 40 de țări, semnarea unei promisiuni de către 20 de țări, printre care și SUA, de a opri finanțarea din bani publici către proiectele ce implică combustibili fosili, dar și semnarea unei promisiuni de către 40 de țări, printre care UK, SUA, China și Canada, de producerea oțelului cu emisii aproape zero. Toate aceste acorduri au ca scop încetinirea încălzirii globale pentru a ajunge la o creștere cu maxim 1.5°C față de era pre-industrială. În plus, o coaliție de bănci, companii de asigurări și investitori cu o valoare totală de 130 de trilioane de dolari au promis că vor face din conservarea mediului o prioritate și vor investi în noi modalități de a reduce poluarea și emisiile generate. Mark Carney, fostul guvernator al Bank of England a afirmat că instituțiile dispun de banii necesari pentru investițiile și proiectele discutate, însă lipsește coordonarea la scară largă. În plus, acesta a mai afirmat că nu banii, ci crearea unui plan de acțiune și mai apoi implementarea lui ar fi provocarea mai mare.

Rugămintea statelor vulnerabile

Statele vulnerabile și în curs de dezvoltare, precum state africane sau state aflate pe insule, au cerut asistența din partea puterilor mondiale de le ajuta să accelereze tranziția la energie verde de la energie fosilă, dar și ajutor pentru a se descurca cu impactul pe care încălzirea climatică îl are asupra lor. Astfel, Forumul statelor Vulnerabile Climatic (CFV), un grup de 48 de țări care sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice, a desfășurat o întălire în cadrul COP26 unde s-au prezentat problemele actuale și s-au adresat puterilor mondiale. Aceste țări în curs de dezvoltare sau de dimensiuni mici, deși au cea mai mică influență asupra încălzirii globale, sunt unele dintre cele mai afectate de acesta. De exemplu, temperaturile din Africa cresc cel mai mult față de oricare alt continent, deși are și cele mai mici emisii de carbon.

Planul de acțiune al Statelor Unite

Președintele SUA, Joe Biden, a recunoscut că SUA nu a fost cel mai de folos partener al omenirii în lupta cu încălzirea globală, dar a precizat că acum este dedicat acestei cauze și speră să dea un exemplu pozitiv și altor națiuni pentru a se alătura acestei lupte. Planurile SUA pe termen lung în această privință includ obținerea de emisii zero până în anul 2050, dar și finanțarea statelor în dezvoltare pentru accelerarea folosirii energiei verzi. Deasemenea, Biden i-a criticat pe președinții Chinei și Rusiei, Xi Jinping respectiv Vladimir Putin pentru că nu s-u prezentat la congresul COP26, precizând că neprezentarea acestora a fost o mare greșeală și că ar treui să depună mai multe eforturi în lupta cu încălzirea globală.

Contribuția României la COP26 și criticile aduse de Greenpeace

Klaus Iohannis a precizat în discursul său din cadrul summitului COP26 că deși România are unel din cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor, aceasta va continua și va înmulți eforturile în lupta cu încălzirea globală, alăturându-se eforturilor UE de a reduce emisiile de carbon cu 55% până în 2030. Dealtfel, România și-a redus intensitatea emisiilor de carbon cu 77% din 1990 până în 2019, iar 40% din energia totală a țării provine din energie verde.  Planurile României în reducerea emisiilor și conservarea mediului constau în producerea, dezvoltarea și utilizarea de noi energii verzi, plantarea a 57 000 de hectare de noi păduri, dar și promovarea educației și cercetării privind schimbările climatice.

În ciuda rezultatelor aparent pozitive prezentate de Klaus Iohannis în discurs, Greenpeace a avut de făcut mai multe comentarii și critici asupra acestuia. Astfel, organizația de mediu a precizat că reducerea emisiilor de carbon nu este rezultatul unor eforturi coordonate ale României în acest sens, ci rezultatul prăbușirii economiei comuniste. În plus, România nu are la momentul actual o strategie pe termen lung cu privire la reducerea gazelor cue efect de seră. Deasemenea, Greenpeace a mai criticat planul privind plantarea de păduri, precizând că nu există niciun plan de implementare pentru acesta și că în ultimii 30 de ani nu s-au plantat decât 30 000 de hectare, în ciuda faptului că țara dispune de 500 000 de hectare de terenuri degradate. Deasemenea, Greenpeace și-a mai exprimat criticile față de un proiect nuclear între SUA și România ce presupune creștera capabilității nucleare a țării cu reactoare modulare produse în State. Organizația de mediu a precizat că aceste tehnologii sunt încă experimentale, numind România un cobai pentru tehnologii netestate suficient și care sunt contrare cu dispozițiile referitoare la lupta cu încălzirea globală.

Lăsaţi un raspuns

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *