Dan Mihai
Conflictele nu au întărziat să apară nici în anul 2022. Proteste violente au izbucnit la începutul acestui an în Almaty, cel mai mare oraș din Kazakhstan. Evenimentul care a declanșat ieșirea cetățenilor în stradă a fost scumpirea peste noapte a gazului lichefiat (GPL), unul din cei mai folosiți combustibili în țara respectivă. Acesta obișnuia să fie mai ieftin și mai eficinet ca benzina, însă de la 1 Ianuarie prețul acestuia s-a dublat. Protestele s-au răspândit în toată țara și au devenit foarte violente, unii dintre protestatari incendiind mașini și clădiri, inclusiv un palat roial, luând cu asalt aeroportul și ocupând aeronave, și desfășurând lupte mortale cu poliția, astfel fiind declarată stare de urgență la nivel național. Până acum, au existat decese atât în rândul protestatarilor, cât și în rândul forțelor de ordine. Aliații din fosta uniune sovietică au trimis trupe și ajutoare în Kazakhstan pentru a contribui la stabilizarea situației.
Kazakhstan este o țară din Asia Centrală cu un fost regim comunist care făcea parte din Uniune Sovietică până în 1991, când și-a declarat independeța și schimbarea către democrație, capitala mutându-se din Almaty la Astana (denumită astăzi Nur-Sultan). Atunci, liderul comunist de la acea vreme, Nursultan Nazarbayev, a devenit și primul președinte al țării, acesta având un stil de guvernare declarat democratic, dar în stil autoritar. Nursultan a rămas președintele țării pentru 5 mandate, din 1991 până în 2019, până când și-a dat demisia în urma unor proteste împotriva acestuia, fiind înlocuit de actualul președinte, Kassym-Jomart Tokayev. Kazakhstan este o țară bogată în petrol, aceasta generând în 2006 60% din PIB-ul Asiei Centrale prin intermediul acestei industrii. În ciuda acestui fapt, la momentul actual țara se confruntă cu probleme socio-economice și administrative, acestea fiind și unele dintre cauzele de bază pentru izbucnirea protestelor.
Contextul politic
Conflictul intern principal din Kazakhstan a fost regimul autocratic al fostului președinte, Nursultan Nazarbayev, însoțit de alte probleme de natură administrativă. Deși, oficial, Kazakstan se proclamă ca un regim democratic, liderul a câștigat 5 mandate consecutive, de fiecare dată cu o majoritate izbitoare de voturi (peste 90-95%). În realitate, acesta a desfășurat un regim autocratic și a fost acuzat de mai multe ori de corupție. În mai multe anchete s-a descoprit că acesta deținea bani sustrași din conturile statului. În anii ’90 acesta deținea o avere de aproximativ $1 mld. în conturi elvețiene, proveniți din vânzarea de petrol a statului, iar în altă ancehtă din 2020 au fost indentificate bunuri și imobiliare în Europa și SUA în valoare de aproximativ $785 mil. achiziționate de rude sau prieteni ai lui Nazarbayev. În 2019 au izbucnit revolte violente împotriva regimului acestuia, în urma cărora și-a dat demisia, fiind înlocuit de Kassym-Jomart Tokayev. Deși Nazarbayev nu mai este președinte, acesta și-a păstrat o influență ridicată în conducerea statului, rămânând directorul consiliului național de securitate.
Probleme pre-existente
Pe lângă regimul corupt al fostului lider, țara a suferit și de probleme de natură administrativă. În 2021 Kazakhstanul nu a reușit să aibă o producție de energie electrică care să țină pasul cu consumul, astfel provocând pene de curent și întreruperi de activitate la nivel național. Deasemenea, prețul alimentelor a crescut drastic în ultimul an, guvernul fiind nevoit să interzică exportul de produse agricole și animale. Deasemenea, din pricina regimului autoritar, țara duce lipsă de libertăți sociale precum libertate media, acceptarea persoanelor de altă orientare sexuală sau religioasă, și chiar și limitarea participării la opoziția politică. Există acuzații la adresa actualului regim de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului care implică închiderea și chiar torturarea unor membrii din opoziția politică sau a unor jurnaliști. Luând toți acești factori socio-economici în calcul, dublarea bruscă a prețului gazului lichefiat (GPL) de la 1 ianuarie 2022 a servit ca și un catalist ce a materializat frustrările populației acumulate în ultimele decenii.
Protestele actuale
Protestele au început Duminică, pe data de 2 ianuarie, la o zi după anunțarea scumpirii GPL-ului, în cel mai mare centru urban și fosta capitală a Kazakhstanului, Almaty. Protestele s-au răspândit relativ rapid și în alte zone ale Kazakhstanului, în unele cazuri acestea devenind foarte violente. Protestatarii, unii înarmați cu arme albe, scuturi, și chiar și arme de foc, s-au luptat cu polițiștii și au vandalizat monumente și clădiri guvernamentale. Primăria orașului Almaty a fost luată cu asalt și incendiată, la fel ca și o locuință a actualului președinte, Tokayev, și o statuie din bronz cu fostul președinte, Nazarbayev. Deasemenea, aeroportul din Almaty a fost invadat de protestatari, aceștia luând cu asalt 5 avioane și indisponibilizându-le. În unele orașe din Kazakhstan precum Alma-Ata și Aktau, unele unități de poliție s-au alăturat demonstrațiilor în semn de protest pentru conducerea țării. În mai multe orașe protestatarii au blocat soșelele și au incendiat mașini pentru a bloca sau întârzia venirea forțelor de ordine.
În urma protestelor peste 100 de polițiști au fost răniți, iar 8 membri ai forțelor de securitate au murit. Nu există rapoarte oficiale asupra victimelor din rândul populației, însă estimările arată în jur de 1000 de răniți și zeci de decese rezultate din luptele stradale cu forțele de ordine. În plus, peste 200 de persoane au fost arestate. Guvernul, alături de forțele de ordine, au afirmat că escalarea protestelor și gradul ridicat de violență sunt rezultatul acțiunilor unor celule teroriste extremiste special antrenate cu scopul de a da jos conducerea actuală. Din istoria de proteste a țării, acestea sunt, la momentul actual, cele mai violente de până acum.
Urmări
În urma protestelor, Kazakhstanul a declarat stare de urgență națională, insituind o carantină de ieșire din casă pentru cetățeni și mobilizând trupe în regiunile cele mai afectate. Deasemenea, guvernul prim-ministrului Askar Mamin și-a dat demisia în urma protestelor. Kazakstan a impus ca și măsură de urgență restabilirea prețurilor de GPL și a promis mărirea salariilor și restabilirea situației economice în țară, însă protestele nu au încetat nici după aceste declarații. Protestatarii sunt furioși în principal pe regimul autoritar construit de fostul lider, Nazarbayev, care între timp a fost și concediat din consiliul de securitate național.
Între timp, președintele Tokayev a apelat și la ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o alianță militară dintre Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan, Kyrgyzstan și Tadjikistan, pentru ajutor la restabilirea păcii naționale. Rusia, unul din cei mai importanți parteneri economici ai Kazakhstanului, s-a arătat îngrijorată de situație și și-a exprimat susținerea pentru rezolvarea situației într-o manieră cât mai pașnică. Rusia a mai declarat și că este important să nu existe intervenții internaționale pentru a rezolva protestele, iar trupele de menținere a păcii trimise de CSTO vor avea rolul de a menține intactă infrastructura Kazakhstanului și de a apăra oamenii de atacurile presupuselor celule teroriste. Rusia a mai acuzat Statele Unite că ar fi avut un rol în declanșarea protestelor violente din Kazakhstan, însă guvernul de la Washington a negat orice acuzație pe baza faptului că sunt nefondate și menite să creeze conflict.
