Mai multe state est-europene care au închis spațiul aerian pentru avionul ce urma să îl ducă în Serbia pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au fost amenințate cu rachete balistice intercontinentale Sarmat de către directorul general al Agenției spațiale ruse Roskosmos, Dmitry Rogozin.
În contextual conflictului din Ucraina, statele europene au fost divizate între Rusia și UE. Ca urmare a acestei intervenții militare, 1,4 milioane de cetățeni ucrainieni au fost deportați în Rusia, iar alți 1.400 au decedat, aproximativ 2.000 de persoane au fost rănite, conform unui raport ONU, în timp ce armata rusă a pierdut 31,250 de soldați. La aproape 3 luni de la începerea conflictului, cele mai multe victime continuă să fie raportate în regiunile Donețk și Lugansk. Conflictul dintre cele două state nu a afectat doar țările implicate, ci și piețele mondiale, piața financiară aflându-se într-o corecție de aproximativ 20% de la începutul anului.
Ca răspuns la agresiunea militară, UE a extins sancțiunile împotriva Rusiei, oferind sprijin umanitar, politic si financiar Ucrainei. Mai multe state europene au decis interzicerea survolării aeriene a teritoriilor lor de către nave rusești. Ucraina a afirmat că orice acord de pace cu rușii depinde de retragerea armatei acestora la pozițiile dinainte invaziei. Cu toate acestea, general-colonelul rus Vladimir Șamanov, a afirmat că demilitarizarea Ucrainei ar putea dura între 5 și 10 ani. Relațiile dintre state devin mai tensionate, odată cu amenințările lansate de Dmitry Rogozin, directorul general al Agenției Spațiale Ruse Roskosmos, în mass-media. Acesta a menționat atacurile cu rachete balistice asupra unor state est-europene. Relațiile dintre România, Bulgaria, Muntenegru, Macedonia de Nord și Rusia au oscilat de la cooperare pănă la neutralitate, conflicte armate și ostilitate. Tensiunile dintre ele au fost accentuate ca urmare a intervenției ruse in Ucraina.
Despre noua rachetă Sarmat, botezată „Satan 2” în terminologia NATO, Moscova susține că nu poate fi interceptată de către niciun sistem de apărare. Vladimir Degtyar, dezvoltatorul Sarmat a mai menționat și faptul că racheta poate oferi o traiectorie în jurul globului. Mai mult decât atât, această rachetă poate fi echipată cu mai multe unități hipersonice Avangard și este considerată a fi cea mai puternică rachetă balistică intercontinentală a Rusiei. Pe 20 aprilie 2022, a fost anunțată prima lansare de probă a ICBM Sarmat. Într-un comunicat din 23 aprilie, Dmitry Rogozin a anunțat că racheta va fi pusă în funcțiune cel târziu în toamna acestui an. Primele rachete Sarmat vor fi amplasate în regiunea Krasnoiarsk.
Despre acest tip de rachete, politicianul rus Alexi Zhuravlyov a specificat că „pentru a distruge întreaga Coastă de Est a SUA sunt necesare două rachete Sarmat. Și două rachete pentru Coasta de Vest. Deci cu patru rachete și nu va mai rămâne nimic. Ciuperca va fi mai înaltă decât cred ei şi va fi vizibilă din Mexic”. Cu toate acestea, Rusia a subliniat faptul că un astfel de eveniment nu va fi permis întrucât ar avea consecințe asupra întregii planete.
„De ce este bună SARMAT? Nu le va cere permisiunea de a zbura bulgarilor fricoși, românilor răzbunători sau muntenegrenilor care au trădat istoria noastră comună. Asemenea nici altor națiuni, precum suedezilor”, a scris Rogozin, pe Twitter. Acest mesaj a fost transmis ca urmare a vizitei pe care ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urma să o facă în Serbia în 6-7 iunie, dar pe care a fost nevoit să o anuleze în contextual în care mai multe state est-europene au interzis survolarea spațiul lor aerian. Interesant este că, în mesajul său, Rogozin a menționat România, în ciuda faptului că statele ce nu au permis zborul lui Lavrov au fost Bulgaria, Muntenegru si Macedonia de Nord. Kremlinul a specificat că acțiunea ostilă a celor 3 state nu îi va împiedica să mențină contactul cu țările prietene.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dat vina pe NATO și UE pentru incident, menționând: „NATO și Uniunea Europeană recurg la cele mai josnice metode pentru a-i influența pe cei care sunt ghidați de interesele naționale și nu sunt dispuși să-și sacrifice principiile și demnitatea de dragul regulilor impuse de Occident. Dacă vizita ministrului rus de Externe este o asemenea amenințare universală, atunci lucrurile stau foarte rău în Occident.”
Nu este pentru prima data când Rogozin are ceva de spus la adresa românilor. In 28 iulie 2017, Dmitry Rogozin a intrat in conflict cu autoritățile române cărora li s-a adresat, spunând „Așteptați-vă la un răspuns, șerpilor”. Acest mesaj a fost publicat pe Twitter după ce avionul în care se afla, având destinația Moldova, a fost întors la granița cu România. Survolarea spațiului aerian al României de către politicianul rus a fost respinsă de autoritățile române în condițiile în care fostul viceprim-ministru rus se afla pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mesajul a fost șters pe data de 1 august.
