Conform Ministerului de Finanțe, România va beneficia de 221,5 milioane franci elvețieni, echialent a peste 1 miliard de lei, din contribuția financiară nerambursabilă aprobată de Parlamentul elvețian pentru coeziune economică și socială pentru unele state membre ale Uniunii Europene.
Acordul cadru stabileşte instituţiile responsabile din România şi Elveţia, modalitatea şi principiile de implementare a contribuţiei, precum şi ariile tematice în care se vor aplica măsurile suport.
Astfel, Guvernul României a adoptat în data de 12 octombrie 2022 Memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnării Acordului-cadru între Guvernul României şi Consiliul Federal Elvețian privind implementarea celei de-a doua contribuții elvețiene în anumite state membre ale Uniunii Europene pentru reducerea disparităților economice şi sociale în Uniunea Europeană. Ministerul Finanțelor va avea rol de Unitate Națională de Coordonarea a asistenței financiare acordate de Elveția.
Conform comunicatului de presă emis de Ministerul de Finanțe, programul de cooperare bilateral va fi gestionat de următoarele instituții:
- Ministerul Educației – „Programul privind învățământul dual (VET)”;
- Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – „Programul de cercetare”;
- Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – „Programul pentru consolidarea IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare”;
- Ministerul Afacerilor Interne – „Programul de securitate și siguranță publică” (Afaceri Interne);
- Ministerul Justiției – „Programul de securitate și siguranță publică” (Justiție);
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – „Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă”;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, alături de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (prin METROREX SA) – „Programul de îmbunătățire a accesului în rețeaua de metrou București”;
- Ministerul Sănătății – „Programul privind serviciile de sănătate”;
- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – „Programul de incluziune socială”;
- Operator de program selectat de către partenerii elvețieni – „Programul de implicare civică”.
Acest parteneriat vizează cinci teme importante:
-creşterea economică şi reducerea şomajului, datorită programelor de formare profesională
-îmbunătăţirea siguranţei publice cu ajutorul consolidării poliţiei de proximitate, a sistemului judiciar şi a luptei împotriva crimei organizate
-eficienţa energetică şi energiile regenerabile
-asigurarea serviciilor medicale de bază în zonele izolate şi incluziunea socială a grupurilor defavorizate
-transparenţa şi lupta împotriva corupţiei
Declarațiile oficiale
„Ţările noastre colaborează deja, cu mult succes, pe aceste teme şi acesta este punctul de pornire pentru cea de-a doua contribuţie. Faptul că am lucrat împreună între 2009 şi 2019 ne-a permis să ne îmbunătăţim cunoştinţele reciproce şi să colaborăm mai bine. Deci terenul este pregătit. Vizita mea de astăzi ne reaminteşte că ţările noastre întreţin excelente relaţii bilaterale”, a spus Ignazio Cassis, Preşedintele Confederaţiei Elveţiene.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că discuţiile bilaterale din data de 12 decembrie, au reconfirmat soliditatea relaţiei dintre România şi Confederaţia Elveţiană, într-o perioadă „dificilă, marcată de multiple provocări”. Totodată, a evidenţiat că volumul schimburilor comerciale a crescut de mai mult de două ori în ultimii ani, ajungând la 1,76 miliarde de euro în 2021. „De asemenea, după primele 9 luni ale anului curent ne apropiem deja de 1,5 de miliarde euro, adică avem o creştere de aproape 24% faţă de anul trecut. Totodată, Elveţia rămâne un investitor important în România, aflat pe locul 10 în topul statelor de origine a investiţiilor străine. În continuare, ne vom concentra pe proiecte concrete de interes comun, în domenii precum: cercetare şi inovare, energie, securitate cibernetică, educaţie şi formare profesională, sănătate şi medicină”, a afirmatIohannis.
Preşedintele român a salutat şi recenta alegere a Elveţiei pentru primul său mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în perioada 2023-2024.
