Dan Mihai
Inflația în Uniunea Europeană este în continuă creștere, în unele țări atingând nivele record din ultimele două decenii. Banca Centrală Europeană este optimistă, precizând că presiunile inflaționare sunt de natură temporară și că inflația anuală europeană va scădea de la valoarea actuală de 3% sub pragul-țintă de 2%. Cu toate acestea, instituția europeană nu a oprit programul de stimularea creșterii economicce în post-pandemia, așteptând să vadă viitoarele decizii ale Rezervei Federale Americane. Rusia este de asemenea îngrijorată de valul accelerat de scumpiri care se resimte în veniturile populației, avertizând că inflația ar putea produce o noua criză mondială.
Ca rezultat al pandemiei, inflația din ultimul an a înregistrat valori mai mari ca de obicei. România se afla pe locul 5 în Europa la acest capitol, atingând valoarea de 3.5% pe în luna iunie. Aceasta se situează pe același loc cu Lituania,fiind precedate de Estonia (3.7%), Islanda (4%), Polonia (4.1%) și Ungaria (5.3%). În schimb, inflația anuală europeană în luna Iunie 2021, față de Iunie 2020, se soldează la 2.2%, iar cea anuală a lunii august a crescut la 3%, fiind cea mai ridicată din ultimul deceniu. Ținta Băncii Centrale Europene de majorare a prețurilor era de 2%.
Banca Centrală Europeana (BCE) depune eforturile necesare pentru a respinge criza și pentru a ajuta revenirea economică post-pandemică prin încetinirea ritmului de achiziție de datorii ale guvernelor din Uniunea Europeană. Acest lucru va fi realizat prin intermediul programului special creat pentru impulsionarea relansării economiilor din recesiunea provocată de pandemie. Deși economia își revine, firmele făcând angajări, inflația a accelerat prea mult în ultimul timp.
BCE a comunicat o serie de prognoze economice care sugerează că inflația actuală are la bază cauze trecătoare, astfel aproximând că aceasta va încetini la începutul anului viitor până sub ținta propusă de 2%. Investitorii, analiștii și alte instituții financiare așteptau semnalarea clară de către BCE a ieșirii din criză. Așteptările erau ca BCE să stăpânească această criză atipică, proiectând dincolo de incertitudinile prezente. Un semnal potrivit pentru asta ar fi fost anunțarea sfârșitului programului de stimulare economică prin achiziții de obligațiuni, cunoscut ca PEPP (Pandemic Emergency Purchase Programme) și, deși economia a trecut peste ce era mai greu, BCE a ales să fie prudentă și doar să încetinească achizițiile. În plus, chiar daca programul PEPP care presupune 80 de miliarde € pe lună va fi încetat, instituția europeană mai derulează în paralel și programul APP (Asset Purchase Programme) în valoare de 20 de miliarde € pe lună pentru a asigura în continuare finanțarea ieftină pentru guvernele din zona Euro.
Deși BCE joacă un rol esențial în economia europeană, economia mondială este dictată de Rezerva Federală Americană (FED). Dacă aceasta își retrage achizițiile de active și majorează dobânzile, investitorii internaționali vor alege sa investească in activele americane sigure în locul celor de pe piețele emergente , astfel afectând țări europene precum Ungaria și Cehia. Unii analiști mai spun și că BCE este prudentă și așteaptă să vadă viitoarele acțiuni ale Rezervei Federale Americane înainte de a lua alte decizii. În plus, optimismul FED-ului vizavi de inflație s-a mai redus, fapt regăsit în ritmul normalizării politicii monetare în state.
Inflația record continuă să accelereze în Ungaria și Cehia, urcând în luna August față de Iulie de la 4.6% la 5.3%, respectiv de la 3.4% la 4%. Băncile centrale de acolo încearcă să oprească fenomenul prin majorarea dobânzilor, fără prea mare succes însă. Analiștii preconizează că și banca centrala poloneză va urma sa încerce aceleași politici din Noiembrie, până acum aceasta încercând să combată inflația prin creșterea economică cu credit ieftin, menținând dobânzile la niveluri minime. La momentul actual, Ungaria are cele mai aspre politici monetare din Europa, fiind și prima care a acționat în acest sens.
Printre țările europene care sunt cel mai puțin afectate de inflația anuală se numără Malta (0,3%), Grecia (1,2%), Portugalia (1,3%) și Finlanda (1,8%). În Germania, unde inflația anuală a ajuns la 3,4%, în ciuda faptului că economiștii se așteaptă ca prețurile să urce chiar și până la 5% în perioada următoare, aceștia sunt optimiști, preconizând că această problemă este de natura temporară. Restul băncilor centrale din țările europene sunt de aceeași opinie, susținând prognozele BCE despre încetinirea inflației la începutul anului viitor.
Situația din Rusia este aceiași cu cea a Europei. Scumpirea gazului și al petrolului, a alimentelor și a materiilor prime reprezintă un motiv de îngrijorare pentru guvernul Rus. În ciuda faptului că la începutul valului de inflație se preconiza că producătorii pot amortiza șocul provocat de aceasta, acum efectele ei se resimt și în veniturile populației generale. Mai mult, Banca centrală a Rusiei avertizează ca inflația ar putea provoca o noua criză financiară mondială. Dacă aceasta nu este încetinită, criza ar putea ajunge de amploarea colapsului din 2008 în mai puțin de un an și jumătate. Creșterea nivelului datoriilor din sectorul public și privat în timpul revenirii economice ar putea aduce deteriorarea rapidă a economiei mondiale dacă banca centrală Americană va trage în jos dobânzile pentru a încerca să mențină inflația sub control. Conform analizei Rusiei, PIB-ul mondial va încetini la 1.1% în cazul în care dobânzile ridicate îi va atrage pe investitori să renunțe la activele riscante. În acest scenariu, cel mai mult ar avea de suferit economiile emergente și puternic îndatorate. Deși banca centrala a Rusiei mizează pe revenirea economiei până la sfârșitul anului, avertismentul este un semn clar că inflația este un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare.
