Dan Mihai
Pe lângă presiunile și dificultățile aduse de pandemia COVID-19, tensiunile în jurul Uniunii Europene sunt în continuă creștere. Oficialitățile americane atenționează UE de o posibilă intenție a Rusiei de a invada Ucraina, ca urmare a intensificării prezenței militare de la granița cu aceasta. Oficialli ruși neagă orice acuzație în această privință, declarând că intensificarea prezenței flotei americane în Marea Neagră reprezintă un act spontan și provocator pentru securitatea lor națională. Niciuna dintre cele doua superputeri mondiale nu are o viziune clară asupra intențiilor celeilalte, medierile realizându-se atât prin discuții diplomatice cât și prin mobilizarea de trupe și pregătirea de atac.
Imagini surprise din satelit și informații provenite din surse oficiale confirmă un influx de trupe și echipamente militare rusești la granița cu Ucraina. Astfel, peste 90.000 de soldați alături de numeroase batalioane de tancuri, artilerie și alte mașini blindate sunt staționate în proximitatea granițelor, fie în locuri strategice sau în orașe apropiate. Toate aceste mișcări ridică semne de întrebare printre liderii vestici și creează tensiune în mediul politic. Aceasta nu ar fi prima dată când Rusia acționează în acest fel, aceasta făcându-și simțită prezența în zonă în ultimii ani prin numeroase exerciții și simulări ce implică mobilizări de trupe. În primăvara anului 2021, Rusia a mai alertat liderii vesitici prin mobilizarea a peste 100.000 de trupe în proximitatea granițelor cu Ucraina, urmând ca mai apoi să le retragă. Deasemenea, conducătorul Vladimir Putin se află în contact cu alte personaje politice precum Joe Biden și Angela Merkel. Retragerea celor 100.000 de trupe a fost realizată dupa o conferință telefonică cu Biden, iar săptămâna trecută Putin și Merkel au desfășurat o conferință telefonică referitoare la criza de imigranți de la granițele Belarusului.
Pe lângă militarizarea crescută de la granițe, Rusia creează tensiuni și pe suprafața Mării Negre. Astfel, Rusia deține o flotă impresionantă de nave de război și submarine care desfășoară constant exerciții și care își fac simțită prezența pentru țările vecine. Rusia folosește monopolul asupra Mării Negre pentru a avea acces ușor la Crimeea, dar și pentru a avea un front prinicipal de luptă cu Georgia și Siria. Astfel, România și Ucraina au semnat o declarație în care iau la cunoștință monopolul Rusiei și doresc intensificarea prezenței militare a armatei SUA. Acestea au argumentat că Marea Neagră reprezintă granița principală dintre statele NATO și Rusia și că securizarea acesteia este importantă din punct de vedere strategic și din punct de vedere al securității naționale. Deși nu așa puternică ca cea a Rusiei, SUA dispune și ea de o prezență militară la Marea Neagră. Din cauza actestor prezențe militare crescute ale Rusiei de la granița cu Ucraina și din Marea Neagră, oficialitățile din SUA și-au exprimat bănuielile asupra unui posibil atac. Pe lângă tensiunile militare ale Rusiei mai există și tensiunile în creștere de la granițele țărilor europe cu Belarus, unde mii de refugiați așteaptă o intrare forțată în UE.
Răspunsul Rusiei
Deși intensificarea prezenței militare din ultimul timp este un semn al pregătirii Rusiei pentru o posibilă invazie, aceasta a negat toate acuzațiile de genul, spunând că aceste mișcări de trupe sunt cauzate de exerciții ample pe teritoriul său și că este doar o măsura de conservare a securității interne. Oficialii de la Moscova au declarat că nu este în interesul Rusiei să pornească un război un Ucraina acum, dar că în cazul escaladării tensiunilor și a atacurile separatiștilor ucrainieni sunt pregătiți oricând pentru a lansa un astfel de atac. Mai mult, Rusia a afirmat la rândul ei că prezența navelor americane din Marea Neagră aflate în proximitatea Rusiei reprezintă un aspect la care Putin este foarte atent și care trebuie ținut sub control. Astfel, cele două superputeri mondiale schimbă acuzațiii vizavi de cine este mai amenințător pentru cine, în timp ce conflictele cu imigranți de la granițele Belarusului sunt în creștere iar Rusia cotinuă să dețină monopol asupra pieței de gaz Europene.
