Pe 19 octombrie 2021, Uniunea Europeană (UE) a publicat un raport despre implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE . Raportul este publicat chiar înaintea întâlnirii Consiliului Asocierii UE-Moldova care va avea loc pe 29 octombrie 2021. Concluzia trasă în raport atestă faptul că deși în prima jumătate a anului 2020 Moldova a fost surprinsă într-un regres vizavi de respectarea standardelor și reformelor impuse referitoare la Supremația Dreptului (Rule of Law), alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 au însemnat opusul. Astfel, alegerile au fost o dovadă clară a voinței Moldovei de a se supune angajamentelor pe care și le-a însușit în cadrul Acordului de Asociere referitoare la lupta împotriva corupției, crearea unui sistem de justiție mai bun și la combaterea sărăciei.
Vice-președintele Josep Borrell a declarat că UE este încântată de apropierea Moldovei de reformele UE și de participarea ei activă în Parteneriatul Estic. Mai mult, câștigul partidului pro-reformă ale ultimelor alegeri electorale aduce o perspectivă pozitivă în climatul politic și favorizează viitoarele posibile relații dintre UE și Moldova. Comisarul pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi, a mai adăugat că UE este alături de populația Moldovei, având în plan o investiție de 600 de milioane de euro desfășurată pe următorii trei ani însoțită de un plan economic pentru a ajuta revenirea financiară și dezvoltarea Republicii Moldova.
Constatări principale
Raportul a fost realizat de către Serviciul European de Acțiuni Externe alături de Comisia Europeană și prezintă situația actualizată față de ultimul raport din 12 septembrie 2019 a demersurilor implementării reformelor din cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova. În principiu, UE și guvernul Moldovei au continuat să lucreze împreună la reforme bazate pe condiții stricte cu privire la Acordul de Asociere și Zona Liberă de Schimb Cuprinzător (DCFTA). Deși reformele din sectorul de justiție au stagnat, a fost observat un progres în realizarea Strategiei pentru Justiție pe anii 2021-2024 și în adopția drepturilor constituționale, astfel întărind independența sistemului juridic.
La șase ani după investigația marii fraude bancare din Moldova, unde peste 1 miliard de euro au dispărut din 3 bănci – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială- niciunul dintre principalii vinovați nu a ajuns în spatele gratiilor, iar niciun ban nu a fost recuperat. În 2020 și 2021, procesele de judecată au fost amânate în mod repetat, într-un final acuzațiile asupra suspecților fiind ridicate, iar persoanele implicate fiind eliberate din închisoare mai devreme.
Pandemia de COVID-19 a implicat instaurarea de măsuri drastice, inclusiv declararea statutului de urgență. În acest timp, PIB-ul Moldovei a scăzut cu 7%, cu el scăzând totodată și consumul cetățenilor. Astfel, Moldova a devenit un beneficiar major al asistențelor macro-financiare ale Uniunii Europene, primind în total 130 milioane de euro în 3 tranșe pe parcursul anilor 2020 si 2021.
Deasemenea, UE a rămas principalul partener comercial al Moldovei, schimburile cu aceasta reprezentând 53% din totalul țării. Un nou cod vamal a fost adoptat pe 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoare cooperări vamale și facilitări de schimburi comerciale. Pe 16 iulie 2021, Comisia Europeană a adăugat Moldova pe lista țărilor autorizate să exporte produse lactate către uniune. Amendamentele referitoare la Legea Comerțului Domestic adoptate și promulgate de vechea conducere sunt contrare cu angajamentele Moldovei referitoare la DCFTA și cu prevederile Organizației Mondiale a Comerțului referitoare la tratamentul asupra bunurilor naționale, astfel trebuind a fi rectificate.
Cetățenii Moldovei continuă să beneficieze de liberă trecere a granițelor interiorul spațiului UE și Schengen, neavând nevoie de viză. Al patrulea raport referitor la Mecanismul de Suspensie al Vizelor din 4 august 2021 confirmă faptul că Moldova continuă să îndeplinească toate condițiile necesare de liberalizare a vizelor. În schimb, raportul a mai identificat și nevoia de eforturi viitoare în adresarea cererilor de azil nefondate, dar și a problemelor referitoare la fraudă financiară, spălare de bani, prevenția și lupta împotriva corupției dar și a crimei organizate.
