Astăzi, Comisia prezintă un raport privind rezultatele monitorizării regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Raportul din acest an include urmărirea mai detaliată și mai sistematică a acțiunilor întreprinse pentru a da curs recomandărilor formulate de Comisie în cel de al treilea raport, publicat în iulie 2020. Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă, de asemenea, o evaluare mai detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință. Continuă sa citesti

Comisia Europeană a prezentat astăzi un pachet ambițios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Pachetul include, de asemenea, propunerea de înființare a unei noi autorități a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor. Acest pachet face parte din angajamentul Comisiei de a proteja cetățenii UE și sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și eliminarea lacunele exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităților ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar. Astfel cum s-a reamintit în Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025, consolidarea cadrului UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului va contribui și la protejarea cetățenilor europenilor împotriva terorismului și a criminalității organizate. Continuă sa citesti

Astăzi, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. Prin propunerile de astăzi, Comisia prezintă instrumentele legislative care ne vor ajuta să atingem obiectivele convenite în Legea europeană a climei și să ne transformăm în mod fundamental economia și societățile pentru a avea parte de un viitor echitabil, verde și prosper.
Continuă sa citesti

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei aeriene TAROM sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. TAROM, compania română de transporturi aeriene deținută de stat, se confruntă de ani de zile cu dificultăți financiare. TAROM a primit de la statul român un împrumut de salvare temporar de aproximativ 36,7 milioane EUR, după aprobarea de către Comisie în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat în februarie 2020. La 28 mai 2021, autoritățile române au notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei TAROM. Planul de restructurare stabilește un pachet de măsuri pentru raționalizarea operațiunilor TAROM, reînnoirea flotei companiei aflate în proces de învechire și reducerea costurilor. România intenționează să sprijine restructurarea printr-o finanțare publică de aproximativ 190 de milioane EUR. Acest sprijin ar urma să fie acordat sub forma unei injecții de capital, a unei subvenții și a eliminării din bilanț a datoriilor corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare (aproximativ 36,7 milioane EUR) și a dobânzii aferente.
Continuă sa citesti

Comisia prezintă astăzi o viziune privind înființarea unei noi unități cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave tot mai numeroase care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga Uniune Europeană. Necesitatea de a elabora răspunsuri avansate și coordonate în domeniul securității cibernetice a devenit tot mai stringentă, pe măsură ce se înregistrează o creștere a numărului, a amplorii și a consecințelor atacurilor cibernetice, care ne afectează puternic securitatea. Toți actorii competenți din UE trebuie să fie pregătiți să răspundă în mod colectiv și să facă schimb de informații relevante, pe baza „necesității de a partaja”, mai degrabă decât pe baza „necesității de a cunoaște”. Anunțată pentru prima dată de președinta Ursula von der Leyen în orientările politice, unitatea cibernetică comună propusă astăzi are drept scop să reunească resursele și cunoștințele de specialitate care există la nivelul UE și al statelor sale membre pentru a preveni, a descuraja și a răspunde în mod eficace la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare. Comunitățile din domeniul securității cibernetice, inclusiv comunitățile civile, de asigurare a respectării legii, diplomatice și de apărare cibernetică, precum și partenerii din sectorul privat, acționează de prea multe ori separat. Odată cu înființarea unității cibernetice comune, aceste comunități vor avea o platformă virtuală și fizică de cooperare: instituțiile, organismele și agențiile relevante ale UE, împreună cu statele membre vor construi treptat o platformă europeană de solidaritate și asistență pentru a contracara atacurile cibernetice de mare amploare. Continuă sa citesti

Mugur Isărescu

Înainte de abordarea tematicii acestei conferințe, vă rog să îmi îngăduiți câteva considerații legate de semnificația istorică a zilei de astăzi. Data de 4 iunie are o încărcătură simbolică aparte, anume aniversarea a 3 decenii de la înființarea Băncii Naționale a Moldovei, ocazie cu care doresc să vă felicit pentru progresele remarcabile realizate de instituția dumneavoastră de-a lungul acestei perioade, pe drumul reformei şi adoptării standardelor europene. Aniversăm, totodată, 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală, dublată de parteneriatele strategice între cele două instituții. În acest context, menţionez şi finalizarea cu succes a textului noului Acord de cooperare între cele două bănci centrale, menit să dezvolte și să extindă cooperarea în domeniile de interes reciproc, acord ce urmează a fi semnat la București, săptămâna viitoare. Revenind la evenimentul de astăzi, tema acestei prime sesiuni de lucru „Rolul băncilor centrale în susținerea economiei după pandemie” este una de actualitate în contextul în care economiile din întreaga lume s-au confruntat cu o criză fără precedent generată de pandemie.
Continuă sa citesti

Comisia a propus astăzi cadrul pentru identitatea digitală europeană, de care vor putea beneficia toți cetățenii europeni, a rezidenților și a întreprinderilor din UE. Cu un clic pe telefon, cetățenii își vor putea dovedi identitatea și vor putea partaja documente electronice din portofelele lor de identitate digitală europeană. Ei vor putea accesa servicii online pe baza identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga Europă. Marile platforme vor trebui să accepte, la cererea utilizatorului, utilizarea portofelelor de identitate digitală europeană, de exemplu pentru a-și dovedi vârsta. Utilizarea portofelului de identitate digitală europeană va rămâne întotdeauna la latitudinea utilizatorului.
Continuă sa citesti

Astăzi, Comisia își publică orientările cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării. Acestea stabilesc așteptările Comisiei, solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.
Continuă sa citesti

Comisia salută acordul politic provizoriu la care au ajuns astăzi Parlamentul European și Consiliul referitor la Regulamentul ce reglementează certificatul electronic al UE privind COVID. Acest lucru înseamnă că certificatul (denumit anterior „adeverință electronică verde”) este în grafic pentru a fi gata la sfârșitul lunii iunie, după cum era planificat. Acordul de astăzi a fost obținut într-un timp record, la doar două luni de la prezentarea propunerii Comisiei. Pentru Comisie, negocierile privind certificatul au fost conduse de comisarul Didier Reynders, în strânsă cooperare cu vicepreședinții Vera Jourová și Margaritis Schinas, precum și cu comisarii Thierry Breton, Stella Kyriakides, și Ylva Johansson.
Continuă sa citesti

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 mai 2021, a hotărât următoarele:

Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an;
Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an;
Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a scăzut în luna martie 2021 ceva mai puțin decât s-a anticipat – la 3,05 la sută, de la 3,16 la sută în februarie -, în condițiile în care descreșterile de dinamică înregistrate de componentele LFO și produse din tutun, alături de cea a inflației de bază, au fost în bună măsură compensate, ca impact, de majorarea peste așteptări a variației prețului combustibililor.
Continuă sa citesti