Astăzi, Comisia prezintă un raport privind rezultatele monitorizării regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Raportul din acest an include urmărirea mai detaliată și mai sistematică a acțiunilor întreprinse pentru a da curs recomandărilor formulate de Comisie în cel de al treilea raport, publicat în iulie 2020. Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă, de asemenea, o evaluare mai detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință.
Care este evaluarea generală?
În general, circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere. Comisia consideră că toate țările în cauză au luat măsuri pentru a da curs recomandărilor formulate în raportul anterior și continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, toate cele 8 țări trebuie să continue să ia măsuri pentru a aborda diferitele preocupări legate de combaterea criminalității organizate, a fraudei financiare și a spălării banilor, precum și de combaterea corupției la nivel înalt și a migrației ilegale. Țările în cauză ar trebui, de asemenea, să ia măsuri astfel încât să elimine treptat sistemele de acordare a cetățeniei pentru investitori sau să renunțe la acordarea sistematică a cetățeniei prin investiții.
Este imperativ ca procesul de reformă inițiat în timpul negocierilor privind liberalizarea vizelor să continue și ca realizările țărilor în cauză să nu regreseze.
Ce este o cerință de liberalizare a vizelor (criteriu de referință)?
În timp ce 61 de țări din întreaga lume beneficiază de un regim de călătorii fără viză în UE, în unele cazuri accesul fără viză poate fi decis în urma unor negocieri bilaterale, denumite „dialoguri privind liberalizarea vizelor”. Acestea se bazează pe progresele înregistrate de țările în cauză în ceea ce privește punerea în aplicare a unor reforme majore în domenii precum consolidarea statului de drept, combaterea criminalității organizate și a corupției, gestionarea migrației și îmbunătățirea capacității administrative în ceea ce privește controlul la frontiere și securitatea documentelor.
Au fost purtate cu succes dialoguri privind liberalizarea vizelor între UE și cele 8 țări vizate de raportul de astăzi. Pe această bază, UE le-a acordat cetățenilor acestor țări posibilitatea de a călători fără viză; pentru Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord în decembrie 2009, pentru Albania și Bosnia și Herțegovina la sfârșitul anului 2010, pentru Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.
Aceste dialoguri s-au bazat pe „foi de parcurs privind liberalizarea vizelor” pentru țările din Balcanii de Vest și pe „planuri de acțiune privind liberalizarea vizelor” pentru țările din cadrul Parteneriatului estic.
În cadrul dialogurilor privind liberalizarea vizelor, Comisia a monitorizat îndeaproape punerea în aplicare a foilor de parcurs și a planurilor de acțiune prin intermediul unor rapoarte periodice privind progresele înregistrate. Aceste rapoarte privind progresele înregistrate au fost apoi transmise Parlamentului European și Consiliului și sunt accesibile publicului (aici pentru țările din Balcanii de Vest și aici pentru țările Parteneriatului estic).
De ce sunt evaluate în raport doar 8 țări dintre cele care beneficiază de un regim UE de călătorii fără viză?
Raportul se concentrează doar asupra țărilor care au încheiat cu succes un dialog privind liberalizarea vizelor: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Moldova și Ucraina.
În conformitate cu normele UE, Comisia este responsabilă de raportarea către Parlamentul European și Consiliu cu privire la îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările din afara UE care au încheiat cu succes, de mai puțin de șapte ani, un dialog privind liberalizarea vizelor. Țările din cadrul Parteneriatului estic sunt scutite de viză de mai puțin de 7 ani; prin urmare, Comisia are obligația de a raporta cu privire la îndeplinirea continuă a criteriilor de referință. În ceea ce privește țările din Balcanii de Vest care beneficiază de regimul de călătorii fără viză și care sunt scutite de obligativitatea vizei din perioada 2009-2010, raportul se axează pe acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor specifice formulate de Comisie în cel de al 3-lea raport adoptat în iulie 2020, evaluând acțiunile întreprinse pentru a da curs acestor recomandări. În pachetul de extindere prezentat anual de Comisia Europeană este inclusă o evaluare a aspectelor legate de criteriile de referință privind liberalizarea vizelor pentru Balcanii de Vest.
Ce face Comisia pentru a ajuta țările partenere să combată criminalitatea organizată și migrația ilegală, inclusiv în contextul pandemiei de coronavirus?
Comisia, agențiile UE și statele membre își intensifică cooperarea operațională pentru a aborda atât criminalitatea organizată, cât și migrația ilegală cu țările evaluate în raport.
Țările partenere sunt încurajate să participe activ la toate ciclurile de politici relevante ale UE și la toate planurile de acțiune operaționale EMPACT întreprinse pentru combaterea criminalității grave și organizate. Planul de acțiune comun UE-Balcanii de Vest privind combaterea terorismului reprezintă o foaie de parcurs importantă și o dovadă a cooperării noastre consolidate în vederea abordării unor acțiuni-cheie prioritare în domeniul securității, inclusiv prevenirea tuturor formelor de radicalizare și extremism violent, precum și a provocărilor reprezentate de luptătorii teroriști străini care se întorc și de familiile acestora.
UE a semnat o serie de acorduri privind statutul cu țările din Balcanii de Vest privind cooperarea în materie de gestionare a frontierelor. Acordurile permit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) să trimită echipe și să efectueze operațiuni comune pe teritoriul unor țări terțe vecine. O serie de acorduri au fost puse în aplicare cu succes, iar restul ar trebui să fie finalizate rapid.
Cooperarea dintre Frontex și țările partenere are loc prin intermediul unor acorduri de lucru la diferite niveluri și include cooperarea privind operațiunile de returnare, precum și schimbul de informații, schimbul de bune practici și efectuarea de analize de risc comune.
De asemenea, Comisia le oferă țărilor partenere sprijin financiar semnificativ prin care contribuie la consolidarea capacităților și la reformele în materie de aplicare a legii. Ca răspuns mai larg la criza generată de pandemia de coronavirus, Comisia redirecționează asistența oferită prin Instrumentul de preaderare, în cazul țărilor din Balcanii de Vest, și, respectiv, prin Instrumentul european de vecinătate, în cazul țărilor din cadrul Parteneriatului estic, astfel încât acestea să poată să răspundă nevoilor imediate și să abordeze consecințele socioeconomice. Încă de la începutul pandemiei, țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic au pus în aplicare o gamă largă de măsuri și și-au repatriat cetățenii, inclusiv din UE și din spațiul Schengen.
Care sunt etapele următoare?
Raportul stabilește acțiunile care trebuie întreprinse de țările partenere pentru a asigura sustenabilitatea reformelor. Se va continua, de asemenea, monitorizarea îndeaproape în cadrul unui proces continuu și permanent, inclusiv prin reuniuni la nivelul funcționarilor de rang înalt, precum și prin reuniunile și dialogurile regulate ale Subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate dintre UE și țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză, iar pentru țările din Balcanii de Vest, prin rapoartele periodice privind extinderea, inclusiv, dacă este cazul, în cadrul negocierilor de aderare la UE.
Ce este mecanismul revizuit privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor?
Mecanismul privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor a fost introdus pentru prima dată în 2013 ca parte a politicii UE în materie de vize. Mecanismul oferă posibilitatea de a suspenda temporar exonerarea de obligația de a deține viză pentru o țară din afara UE, pentru o perioadă scurtă de timp, în cazul unei creșteri substanțiale a migrației ilegale din țările partenere.
Parlamentul European și Consiliul au adoptat un mecanism revizuit care a intrat în vigoare în 2017. În cadrul mecanismului revizuit, Comisia poate declanșa mecanismul de suspendare, spre deosebire de situația anterioară în care numai statele membre puteau face acest lucru. În plus, mecanismul revizuit a introdus obligația Comisiei:
- de a monitoriza îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor care au fost utilizate pentru a evalua acordarea unui regim de călătorii fără viză unei țări din afara UE, ca urmare a încheierii cu succes a unui dialog privind liberalizarea vizelor;
- de a prezenta Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice, cel puțin o dată pe an, pentru o perioadă de șapte ani de la data intrării în vigoare a liberalizării vizelor pentru țara terță respectivă.
Noile măsuri permit Uniunii Europene să reacționeze mai rapid și mai flexibil atunci când se confruntă cu o creștere bruscă a migrației ilegale sau a riscurilor de securitate internă legate de resortisanții unei anumite țări din afara UE.
Când poate fi declanșat mecanismul de suspendare?
Mecanismul de suspendare poate fi declanșat în următoarele situații:
* o creștere substanțială (de peste 50 %) a numărului de persoane care sosesc ilegal din țările care beneficiază de regimul de călătorii fără viză, inclusiv a persoanelor găsite în situație de ședere ilegale, precum și a persoanelor cărora li s-a refuzat intrarea la frontieră;
* o creștere substanțială (de peste 50 %) a numărului de cereri de azil din țările cu o rată scăzută de recunoaștere (aproximativ 3-4 %);
* o scădere a cooperării în materie de readmisie;
* un risc sporit pentru securitatea statelor membre.
De asemenea, Comisia poate declanșa mecanismul în cazul în care anumite cerințe nu mai sunt îndeplinite pentru a asigura conformitatea cu criteriile de referință privind liberalizarea vizelor de către țările din afara UE care au trecut printr-un dialog privind liberalizarea vizelor.
Mecanismul privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor?
Deși mecanismul privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor nu a dus la nicio suspendare a exceptării, existența sa a determinat reforme importante în țările terțe care beneficiază de regimul de călătorii fără viză în ceea ce privește gestionarea migrației, securitatea, statul de drept și drepturile omului.
Concluzia raportului de astăzi cu privire la eficacitatea mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor și delegarea de competențe în temeiul mecanismului este că acest efect a fost deosebit de relevant în țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic, unde progresele înregistrate pentru respectarea criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor și acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor Comisiei au continuat după finalizarea cu succes a dialogurilor privind liberalizarea vizelor și mult timp după începerea exonerării de obligația de a deține viză.
Printre rezultatele pozitive se numără reformele și cooperarea în domeniile migrației și securității, cum ar fi cooperarea în lupta împotriva terorismului, controale mai stricte la punctele de trecere a frontierei sau organizarea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg din regimul de călătorii fără viză pentru a preveni abuzurile legate de acest regim.
Deși aceste progrese nu pot fi atribuite doar mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, acesta a oferit un stimulent suplimentar pentru realizarea de progrese.
Posibilitatea reintroducerii rapide – temporare și parțiale – a obligației de a deține viză a descurajat, de asemenea, țările din afara UE să continue să pună în aplicare politici care ar putea risca să aibă un impact negativ asupra regimurilor lor de călătorii fără viză cu UE. Acest rezultat este vizibil în cazul sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori; Moldova a încetat sistemul de acordare a cetățeniei pentru investitori în 2020, iar Muntenegru a decis să nu prelungească acest sistem după sfârșitul anului 2021.
