Au trecut 6 luni de la primul atac al Rusiei de pe teritoriul Ucrainei, timp în care peste 28.000 de ucrainieni și-au pierdut viața iar peste 12 milioane de cetățeni au fost nevoiți să plece din țară. Pentru a ajuta, majoritatea guvernelor lumii au sărit în ajutor financiar și strategic Ucrainei, fie prin îmbunătățirea tehnicii militare a armatei, fie prin ajutorarea refugiaților. Statul român, prin Ministerul Afacerilor Interne, a cheltuit, de la începutul războiului din Ucraina, 312 milioane de lei pentru serviciile acordate refugiaţilor.
Invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a dus la o solidaritate fără precedent nu doar a marilor puteri, ci și a țărilor europene care au granițe apropiate conflictului. Dincolo de sancțiunile economice, care vor avea efect și asupra propriilor economii, statele democratice au făcut eforturi substanțiale pentru a sprijini victima războiului ordonat de Vladimir Putin. Specialiștii think-thank-ului german au analizat 31 de state care au ajutat Ucraina și, potrivit datelor date publicității pe 2 mai, până la 23 aprilie, statul român acordase sau promisese ajutoare umanitare și militare statului vecin în valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Trei sferturi din această sumă reprezintă valoarea unor echipamente militare pe care România le-a donat încă de la începutul războiului din Ucraina. Dintre țările europene care au graniță directă fie cu Rusia sau Ucraina, cel mai consistent ajutor, fie că a fost militar, umanitar sau financiar a mers înspre Ucraina de la Polonia. Aceasta acordase sau promisese până la finele lunii trecute ajutoare totale de aproape 2,4 miliarde de euro.
Banii oferiți de statul român pentru cazarea ucrainenilor nu trebuie declarați la Fisc și din ei nu se rețin alte obligații fiscale, spre deosebire de veniturile mai mici obținute în mod obișnuit din chirii și care sunt supuse impozitării. Pe lângă banii pentru cazare, proprietarii de locuințe încasează și banii pentru hrană, pe care teoretic ar trebui să îi dea mai departe oamenilor pe care îi ţin în gazdă. Cei care au ucraineni în găzduire depun cererile pentru fonduri la primării. Pentru a deconta cheltuielile autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate. Suma plătită pentru cazarea unui refugiat ajunge la 2.100 de lei pe lună, astfel că găzduirea, de exemplu, a cinci persoane din Ucraina poate aduce un venit de 10.500 de lei pe lună, bani neimpozabili. Aproape 108 milioane de lei a decontat statul, în perioada aprilie-iunie, pentru cazarea și masa refugiaților veniți din Ucraina. 87,3 milioane au fost încasaţi de persoane fizice care au cazat ucraineni, iar restul sumei a revenit persoanelor juridice (firme sau instituţii).
„Aş vrea să îmi permiteţi să vă dau câteva cifre, ca să vedeţi dimensiunea efortului pe care statul român îl realizează. Aşadar, în perioada 24 februarie, de la debutul conflictului absurd din Ucraina, până astăzi, structurile MAI au efectuat cheltuieli de 312 milioane de lei. Sumele primite în bugetul MAI din Fondul de rezervă bugetară au fost de 270 de milioane de lei, iar în intervalul aprilie-august au fost utilizate fonduri de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă în valoare de 164 milioane de lei”, a afirmat Lucian Bode, Ministrul Afacerilor Interne .
Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a subliniat că, până în prezent, România a primit peste două milioane de refugiaţi ucraineni, dintre care aproximativ 85.000 au decis să rămână pe teritoriul ţării noastre. Aproximativ jumătate, 38.000, sunt copii și aproximativ acelaşi număr sunt femei, iar 6.000 sunt bărbaţi. România a primit o primă tranşă din ajutorul acordat de Uniunea Europeană pentru decontarea cheltuielilor efectuate cu cazarea şi masa refugiaţilor din Ucraina. Este o sumă de 39,1 milioane de euro. Banii respectivi sunt gestionaţi de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Coordonarea întregii activităţi de rambursare a banilor cheltuiţi la nivelul autorităţilor locale pentru ceea ce înseamnă gestionarea refugiaţilor în România se face prin DSU.
