“Directorii executivi ai Băncii Mondiale au votat în unanimitate pentru alegerea lui David Malpass în funcția de președinte al grupului Băncii Mondiale pentru un mandat de cinci ani, începând cu 9 aprilie 2019”, se spune în comunicatul publicat de catre AFP. David Malpass a fost subsecretar de stat la Departamentul Trezoreriei SUA, responsabil de afacerile internaționale, a fost „selecționat în unanimitate” de Consiliul de Administrație al Băncii Mondiale. El îl va inlocui in funcție pe Jim Yong Kim. Acesta a provocat surprindere in ianuarie anunţandu-și demisia, in contextul in care al doilea sau mandat l-ar fi menținut in fruntea BM pana in anul 2022. O regulă tacită prevede ca conducerea Băncii Mondiale să revină unui american, iar cea a Fondului Monetar Internațional unui european.
Banca Mondială, înființată în același timp cu FMI, în 1944, în cadrul conferinței de la Bretton Woods, are drept misiune reducerea sărăciei în lume și finanțarea proiectelor de dezvoltare. Președintele Băncii Mondiale este președintele consiliilor de administrație ale Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Asociația pentru Dezvoltare Internațională (IDA). De asemenea, președintele este președinte al consiliilor de administrație ale Corporației Financiare Internaționale (IFC), Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA) și Consiliului de administrație al Centrului Internațional pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții (ICSID).
În rolul de subsecretar, dl Malpass a jucat un rol crucial în numeroasele reforme și inițiative importante ale Grupului Băncii Mondiale, inclusiv creșterea recentă a capitalului pentru BIRD și IFC. Malpass nu a ezitat să critice public, în 2017, instituțiile internaționale, considerându-le cheltuitoare, „nu foarte eficiente” și „adesea corupte în practicile lor de împrumut”. Mai recent, întrebat despre prioritățile sale dacă va ajunge să conducă Banca Mondială, Malpass a spus că vrea să recentreze instituția asupra „esenței misiunii sale”, scoțând din sărăcie țările cele mai sărace și reducând accesul la împrumuturi al statelor mai dezvoltate, precum China.
Sursa:
