Ministerul finanțelor a publicat proiectul de buget pentru anul viitor. Acesta a fost construit pe un cadru economic cu o creștere de 2,8% și un deficit bugetar de 4,4%. În varianta aceasta ne vom încadra până la sfârşitul orizontului de prognoză, în 2024, în prevederile regulamentelor europene de 2,95% din PIB. Proiectul urmează sa fie dezbătut de parlament în săptămâna care urmează.
Premierul României a anunțat că în bugetul pentru 2023 vor fi alocate 110 miliarde lei pentru investiții, echivalent cu 7,2% din PIB, fiind cu 20 de miliarde mai mult față de anul în curs.
Ministerul care a avut parte de cea mai mare creștere bugetară față de anul trecut este cel condus de Gabriela Firea, Ministerul Familiei, Tineretului și al Egalității de Șanse. Acest Minister a primit de 6 ori mai mulți bani față de anul curent și va avea la dispoziție 620,7 milioane de lei. De-asemenea, și Ministerul Apărării a primit cu 52% mai multe fonduri (35,2 miliarde de lei în total), Ministerul Dezvoltării cu 31% mai mult (12,6 miliarde lei), și Administrația Prezidențială cu 35% mai mult decât în 2022 (120 milioane de lei).
Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute să se situeze la 607,9 miliarde de lei pentru anul următor, reprezentând 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. De asemenea, cheltuielile ce sunt destinate investiţiilor vor ajunge la aproximativ 112,1 miliarde lei, și reprezintă puțin peste 7% din PIB, urmând ca până în 2026 să ajungă la aproximativ 154,2 miliarde lei.
Odată cu creșterea prețurilor, va crește și salariul minim pe economie până la 3000 lei brut. „Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3000 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2023, ceea ce reprezintă o creştere de 17,6% faţă de luna decembrie 2022”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.
„Obiectivele prezentului proiect de lege sunt: crearea de reţele şi sisteme informatice sigure şi reziliente; elaborarea şi adoptarea unui cadru normativ şi instituţional consolidat; consolidarea unui parteneriat public-privat, pragmatic, pe linia securităţii cibernetice; asigurarea rezilienţei prin abordare proactivă şi descurajare; transformarea României într-un actor relevant în arhitectura internaţională de cooperare în domeniul securităţii cibernetice”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Sunt aprobate sau în curs de aprobare și multe proiecte, printre care unul de ordonanță de urgență privind măsuri de acordare a sprijinului necesar populației vulnerabile, referitor la compensarea prețului pentru energie. Se dorește accesarea unor fonduri externe nerambursabile.
Un alt proiect important este cel de hotărâre ce vizează alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Printr-un memorandum, Executivul va aproba negocierea contractelor de finanţare dintre Banca Europeană de Investiţii și România, în valoare de 87 milioane euro şi, respectiv, 123,6 milioane euro, pentru susţinerea proiectelor privind Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 şi, respectiv, răspunsul sectorului public din România la Covid-19 II şi a semnării acestora.
