Ca și alte țări, dezinformarea se răspândește rapid în India, mai ales prin intermediul rețelelor sociale, creând tensiuni politice și religioase. Oficialii guvernamentali indieni au cerut companiilor de tehnologie precum Google, Meta și Twitter să ia măsuri mai puternice împotriva răspândirii știrilor false.
Mesajele dezinformante s-au răspândit și prin aplicația WhatsApp ce aparține Meta (n.r. fosta companie Facebook), care are deja peste 200 de milioane de utilizatori în India. În încercarea de a limita răspândirea informațiilor false, în anul 2018 compania Meta a redus numărul de ori pentru care un mesaj poate fi redistribuit către alți utilizatori. Toate acestea după ce mai multe afirmații false despre răpitori de copii au dus la mai multe scandaluri și lupte de stradă, unde mai multe persoane au fost grav rănite sau chiar au decedat.
În contextul invaziei ruse din Ucraina, Google a efectuat un experiment în Europa care a încercat să combată informațiile distribuite în mediul online în ceea ce privești refugiații. Însă experimentul din India este unul la o scară mai mare pentru că va contopi mai multe limbi, printre care marathi, bengali, și hindi, acoperind diverse părți ale unei țări ce găzduiește o populație de peste un miliard de oameni.
Inițiativa Google din India
Filiala Google-Jigsaw lansează un nou proiect ce își propune să împiedice dezinformarea în India. Acesta are menirea de a preveni răspândirea de informații înșelătoare care au fost raportate pentru incitarea la violență, a declarat un director executiv al companiei.
Inițiativa va folosi videoclipuri de „prebunking” – concepute pentru a contracara afirmațiile false înainte ca acestea să devină răspândite – circulate pe platforma YouTube a companiei și pe alte site-uri de socializare. Ideea din spatele conceptului „prebunking” se numește teoria inoculării. Așa cum o cantitate mică de virus (n.r. vaccinurile) poate ajuta un organism să construiască anticorpi împotriva unei viitoare expuneri la acel virus, expunerea la mecanismele dezinformarii în masă poate ajuta la construirea aceleiași rezistențe pentru viitoare expuneri dezinformatoare. „Aceasta a reprezentat o oportunitate de a cerceta “prebunking-ul” pe o piață sudică globală non-vestică”, a declarat Beth Goldman, șeful de cercetare și dezvoltare Jigsaw.
Lucrând în colaborare cu Fundația Alfred Landecker, o organizație pro-democrație cu sediul în Germania, firma de investiții filantropice Omidya Network India și o serie de parteneri regionali mai mici, Jigsaw a produs cinci videoclipuri în trei limbi diferite. După vizionarea videoclipurilor, spectatorii vor fi rugați să completeze un scurt chestionar cu mai multe variante la alegere. Chestionarul este conceput pentru a putea evalua ceea ce au învățat despre dezinformarea. Cercetările recente ale companiei pe acest subiect au sugerat că spectatorii au avut 5% mai multe șanse de a identifica informații greșite după vizionarea unor astfel de videoclipuri educaționale.
Beth Goldman, șeful de cercetare și dezvoltare Jigsaw a mai declarat că inițiativa indiană se va concentra asupra problemelor locale care rezonează în țară. „Avertizând indivizii și echipându-i să identifice și să respingă argumentele înșelătoare, aceștia câștigă rezistență pentru a fi induși în eroare în viitor”, a mai adăugat acesta. Rezultatele acestor studii sunt așteptate să fie publicate în vara anului 2023.
