Comisia Europeană a adoptat orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii („orientările”), utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune („PAC”). Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (denumit în continuare „Regulamentul OCP”) exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.
Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a. În special, acestea:
*Definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.
*Definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare al obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: (i) protecția mediului; (ii) reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și (iii) sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare al excluderii.
*Stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.
*Explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.
*Definesc domeniul de aplicare al intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.
Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.
Context
În contextul reformei politicii agricole comune pentru perioada 2023-2027, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat, în 2021, o nouă excludere de la aplicarea normelor în materie de concurență pentru produsele agricole.
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au solicitat Comisiei Europene să emită orientări privind aplicarea acestei derogări. La 28 februarie 2022, Comisia a lansat o cerere de contribuții și o consultare publică prin care invita părțile interesate să își împărtășească experiența cu privire la acordurile care vizează atingerea unor obiective de durabilitate în cadrul lanțurilor de aprovizionare agroalimentare. În ianuarie 2023, Comisia a publicat un prim proiect de orientări în vederea consultării, iar în iunie 2023 a organizat o conferință pentru discutarea în continuare a principalelor aspecte evidențiate în cadrul consultării.
