Franța este din nou încercată de greve ample și manifestații de masă împotriva creșterii vârstei de pensionare propuse de guvernul francez. Reforma propusă prevede o creștere treptată a vârstei de pensionare pentru a ajunge la 64 de ani până în 2027, o măsură controversată care a stârnit proteste puternice din partea sindicatelor și a altor grupuri sociale. În timp ce guvernul a argumentat că reforma este necesară pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii, criticii au acuzat guvernul că adâncește inegalitățile și face ca pensionarea să fie inaccesibilă pentru cei cu venituri mici și cu slujbe fizice obositoare.
La începutul lunii martie, camera superioară a Parlamentului francez a votat creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Guvernul face eforturi pentru revizuirea sistemului de pensii, dar opoziția puternică a sindicatelor a scos oamenii în stradă. Senatul dominat de conservatori a votat în favoarea unui articol decisiv pentru ridicarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani cu 201 de voturi pentru și 115 împotrivă.
Parlamentarii care s-au opus acestei reforme și-au exprimat nemulțumirea în urma votului. „Numele tău va fi pentru totdeauna atașat unei reforme care va da ceasul înapoi cu aproape 40 de ani”, a declarat senatorul socialist Monique Lubin ministrului Muncii, Olivier Dussopt. Sindicatele au promis că vor continua să facă presiuni asupra guvernului și de asemenea vor continua protestele și grevele.
Zeci de mii de oameni au protestat încă din luna martie, la Paris și în alte orașe din țară împotriva proiectului de reformă a sistemului de pensii, considerat unul inechitabil față de clasa muncitoare. Manifestarea de furie împotriva reformei președintelui Emmanuel Macron, de a crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, pare că și-a atins apogelul spre finalul lunii trecute.
Sute de protestanți arestați, polițiști și jandarmi răniți
Bilanțul după doar 9 zile de proteste ajunse deja la arestarea a 457 de manifestanți. În urma ciocnirilor între protestatari și forțele de ordine, au fost răniți și 441 de polițiști și jandarmi. La fel ca şeful Poliţiei din Paris, ministrul de Interne a insistat pe radicalizarea manifestanţilor şi pe violenţa extremei stângi. „Extrema stânga vrea să atace Republica”, a spus Darmanin, apreciind că este nevoie de un mesaj colectiv de condamnare. El s-a arătat surprins de absenţa reacţiilor politicienilor în faţa numărului de poliţişti şi jandarmi răniţi, „cam o mie” de la începutul mişcărilor de contestare a reformei pensiilor. Există „un sport naţional ce constă în a mânji poliţiştii şi jandarmii”, crede Darmanin. „Ţara trebuie să se trezească şi să condamne extrema stângă şi agitatorii. Ei sunt puţin numeroşi, dar extrem de violenţi”, a adăugat el.
Poliția, acțiuni în forță pentru stoparea protestelor
La recentele manifestaţii din Franţa contra reformei pensiilor, poliţia şi jandarmeria au fost acuzate de violenţă disproporţionată contra protestatarilor. Ziarul Le Monde a decis să treacă în revistă arsenalul forţelor de ordine franceze, unele dintre cela mai bogate dar şi mai contestate din Europa.
Ancheta din Le Monde începe prin a reaminti cadrul legal al intervenţiilor poliţiei şi jandarmeriei la manifestaţiile publice. Aceste intervenţii sunt bazate pe două principii fundamentale, descrise în schema naţională de menţinere a ordinii. Folosirea forţei nu este posibilă decât dacă circumstanţele o fac absolut necesară iar această forţă desfăşurată trebuie să fie proporţionată cu actele violente şi agresiunile comise contra forţelor de ordine.
Diferitele unităţi de menţinere a ordinii publice desfăşurate pe teren în Franţa beneficiază de echipamente dintre cele mai complete şi mai variate din Europa. Le Monde le trece unul câte unul în revistă. Cel mai criticat echipament este aşa-zisul LBD, prescurtarea de a la lansator de gloanţe de apărare. În principiu, aceste arme sunt folosite fără somaţie şi doar pentru a neutraliza pe cineva, nu să-l omoare. Ministerul de interne precizează că trăgătorul trebuie să ţintească cu prioritate toracele, membrele inferioare şi superioare dar niciodată capul.
Alt echipament folosit des contra manifestanţilor sunt aşa-zisele grenade de dez-încercuire, dotate cu gaze lacrimogene ce sunt însă eliberate câteva secunde după explozie. Forţele de ordine franceze mai folosesc o serie de alte grenade lacrimogene şi asurzitoare. Acestea degajă instantaneu gazul şi produc un zgomot puternic, de ordinul a 160 de decibeli ştiut fiind că pragul durerii e undeva pe la 120 de decibeli.
Grevele, un impact major asupra economiei dar și a societății
Grevele pot avea un impact semnificativ asupra societății și economiei, în funcție de durata și amploarea lor. În primul rând, grevele pot perturba activitățile economice și sociale, ceea ce poate duce la pierderi semnificative de venituri pentru afaceri, guvern dar și lucrători. De exemplu, grevele din sectorul transporturilor, care au și avut loc, pot bloca călătoriile și livrările de marfă, ceea ce poate duce la pierderi financiare semnificative pentru companii și la o reducere a productivității.
Pe de altă parte, grevele pot servi și ca mijloc de presiune și negociere între lucrători și angajatori sau guvern. Prin opririle de lucru și demonstrațiile de masă, grevistii pot să își facă cunoscute nemulțumirile și să aducă în prim plan problemele și drepturile lor. În plus, grevele pot fi văzute ca un mijloc de solidaritate între lucrători și de a-și exprima nemulțumirile față de politici sau reforme care sunt considerate inechitabile. În concluzie, impactul grevelor asupra societății și economiei este unul complex și depinde de multe factori, inclusiv durata, amploarea, contextul social și politic și nivelul de implicare a lucrătorilor și a altor grupuri sociale.
Posibile soluții pentru împăcarea părților
Oprirea completă a grevelor poate fi dificilă și poate fi nevoie de un compromis între părțile implicate. În general, există câteva soluții pe care guvernul sau angajatorii le-ar putea implementa pentru a reduce tensiunile și a preveni grevele din cauza creșterii vârstei de pensionare:
- Dialogul și negocierile între părți: Este important să se încurajeze dialogul și negocierile între guvern, angajatori și sindicate pentru a ajunge la un acord acceptabil pentru toate părțile implicate.
- Mai multă transparență și informare: Guvernul și angajatorii ar putea să ofere mai multe informații și transparență în legătură cu motivele și impactul creșterii vârstei de pensionare pentru a preveni dezinformarea și înțelegerea greșită a situației.
- Măsuri de protecție socială: Guvernul ar putea să implementeze măsuri de protecție socială, cum ar fi o mai bună asistență medicală și socială pentru cei în vârstă și ajutoare financiare pentru cei cu venituri mici, pentru a atenua impactul creșterii vârstei de pensionare.
- Îmbunătățirea condițiilor de lucru: Angajatorii ar putea să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de lucru și de viață ale lucrătorilor, cum ar fi reduceri de program, ore flexibile de lucru și asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos.
- O mai bună planificare a tranziției către pensie: Guvernul și angajatorii ar putea să ofere o mai bună planificare a tranziției către pensie, cum ar fi programe de formare și pregătire a lucrătorilor pentru schimbările de carieră și posibilități de angajare la vârste mai înaintate.
Acestea sunt doar câteva soluții posibile și fiecare situație poate necesita o abordare diferită. În general, este important ca părțile implicate să încerce să găsească un echilibru între nevoile financiare ale sistemului de pensii și drepturile și nevoile lucrătorilor.
