Potrivit datelor publicate de Eurostat, în luna aprilie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 8,1%, față de 8,3% în luna martie. În același timp, în România, inflația a înregistrat o scădere mai semnificativă, coborând de la 12,2% la 10,4%. Cu toate acestea, nivelul inflației din România rămâne mai ridicat decât media europeană.
În luna aprilie, ţările UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (24,5%), Letonia (15%) şi Cehia (14,3%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (2,7%), Belgia (3,3%) şi Spania (3,8%). Media inflației anuale în țările UE este de 8,1% în luna aprilie. Comparativ cu luna martie 2022, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 22 state membre, inclusiv în România, şi a crescut în cinci ţări.
Conform datelor furnizate de Eurostat, în zona euro, rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară creștere, trecând de la 6,9% în luna martie la 7% în luna aprilie. Cu toate acestea, inflația de bază, care exclude prețurile pentru bunurile volatile, cum ar fi energia și alimentele, a înregistrat o scădere, ajungând la 7,3% față de 7,5%. De asemenea, un alt indicator care exclude și prețurile la țigări și alcool a înregistrat o ușoară scădere, coborând la 5,6% față de 5,7% în luna martie.
Inflația și salariile
Inflația este o creștere generalizată și susținută a nivelului prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie pe o perioadă de timp. Este exprimată ca o rată anuală de creștere a prețurilor și are un impact direct asupra puterii de cumpărare a banilor. De aproape doi ani, inflația a depășit ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE), în ciuda eforturilor BCE de a tempera creșterea rapidă a prețurilor prin majorarea costului creditului cu 375 de puncte de bază începând din luna iulie a anului trecut. O preocupare majoră a BCE este inflația în sectorul serviciilor, care a accelerat în zona euro la 5,2% față de 5,1% în luna martie. Această creștere semnificativă indică faptul că salariile ar putea deveni o problemă importantă, deoarece prețurile la servicii sunt în principal determinate de costurile cu forța de muncă.
Inflația pe plan local
Potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în România, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere, coborând la 11,23% în aprilie 2023 față de 14,53% în martie 2023. În ceea ce privește componentele inflației, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, mărfurile nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%.
Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna martie 2023 a înregistrat o valoare de 100,78%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 10,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) față de cele precedente 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022), determinată pe baza IAPC, a fost de 13,0%.
Prognoza oferită de Mugur Isărescu
La sfârșitul săptămânii trecute, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, stabilind-o la 7,1%, în timp ce estimarea pentru sfârșitul anului 2024 a fost menținută la 4,2%. Inițial, în noiembrie 2022, BNR estima o inflație de 11,2% pentru finalul anului 2023. Cu toate acestea, în februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, stabilind-o la 7%, și a estimat o inflație de 4,2% pentru sfârșitul anului 2024.
„Să ne uităm la prognoză şi la traiectoria prevăzută a inflaţiei: aproape că se suprapune pe cea anterioară. La sfârşitul anului, modelul ne arată 7,1%, dar sunt sigur că, dacă ar introduce cifra ultimă, a inflaţiei din ultima lună, din aprilie, probabil că tot la 7% s-ar situa”, a explicat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu
Soluții concrete pentru combaterea inflației
Există mai multe soluții pe care autoritățile economice pot să le aplice pentru a combate inflația. Acestea pot include:
-Politică monetară restrictivă: Banca Centrală poate crește ratele dobânzilor pentru a descuraja împrumuturile și cheltuielile, reducând astfel cererea agregată și presiunea asupra prețurilor.
-Politică fiscală restrictivă: Guvernul poate reduce cheltuielile și/sau crește impozitele pentru a reduce cererea agregată și a controla inflația.
-Controlul agregat al cererii: Autoritățile pot lua măsuri pentru a reduce cererea agregată prin politici fiscale și monetare, încurajând economisirea și descurajând cheltuielile excesive.
-Politici de ofertă: Se pot promova politici care stimulează oferta de bunuri și servicii, cum ar fi investițiile în infrastructură, încurajarea inovației și productivității, și facilitarea reglementărilor și proceselor de afaceri eficiente.
-Controlul prețurilor: Autoritățile pot interveni direct pentru a controla și reglementa prețurile la bunuri și servicii considerate esențiale, cu scopul de a tempera creșterea prețurilor.
-Monitorizarea și reglementarea pieței: Guvernul poate întări reglementările privind concurența și promova transparența și eficiența pieței pentru a preveni creșterea prețurilor și inflația excesivă.
-Politici salariale: Se pot promova politici care asigură creșterea salariilor în linie cu productivitatea, astfel încât creșterea costurilor cu forța de muncă să fie echilibrată și să nu alimenteze inflația.
Concluzii
Este important de menționat faptul că această combatare a inflației este un proces complex și că fiecare economie poate avea nevoie de abordări specifice în funcție de circumstanțele sale. O combinație adecvată a acestor măsuri și ajustări periodice pot contribui la menținerea stabilității prețurilor și la controlul inflației.
