Dan Mihai
Presiunile și neîntelegerile dintre est și vest au existat din totdeauna. În epoca contemporană, deși caracterizată de pace și diplomație, încă există conflicte de interes între aceste două părți, estul fiind reprezentat de Rusia, sau fosta Uniune Sovietică, iar statele vestice fiind reprezentate pe plan militar și diplomatic de NATO-Organizația Tratatului Nord Atlanic. Tensiunile între aceste două părți se află în continuă creștere de la anexarea militarizată a Crimeei de către Rusia în 2014, act considerat nelegitim de către NATO și aliații săi, act ce încalcă principiile de corectitudine și de menținere a păcii susțiunte de statele vestice. În ultimul an, intensificarea prezenței militare a Rusiei de la granițele cu Ucraina a condus NATO cu gândul la un alt posibil atac din partea Rusiei. Cele două părți continuă să arunce acuzații recirproce și să revină cu motivații care să legitimatizeze mișcările de forță, însă intențiile Rusiei rămân neclare în timp ce NATO împreună cu Ucraina iau demersurile necesare pentru combaterea unei posibile invazii.
Mobilizarea trupelor rusești de la granița cu Ucraina din acest an au ridicat semne de întrebare la nivel internațional în privința planificării unei posibile invazii din partea Rusiei. Guvernul SUA a atenționat Europa de acest lucru în mai multe instanțe, pe când serviciile de informații ucrainiene au afirmat că dețin informații referitoare la planificarea unui astfel de atac. Până în prezent, Rusia a negat toate afirmațiile, motivând că mobilizarea masivă de trupe este caracteristică desfășurării unor exerciții militare în zonă și că este dreptul lor atât timp cât se află pe teritoriul național. În schimb, mai mulți strategi militari din Europa au menționat aparatura și echipamentele transportate de trupele rusești la granița cu Ucrania nu ar avea numai rolul de exercițiu, și că acestea ar fi pregătite în orice moment să lanseze o invazie. În plus, trupele rusești nu s-au limitat doar la mișcarea pe teritoriul național, existând informații că în unele cazuri acestea au încălcat granițele Ucrainei.
Demersurile NATO
În ultimele declarații de presă, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis un mesaj ferm Federației Ruse referitor la aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. Acesta a declarat că decizia aderării aparține strict guvernului de la Kiev și a NATO, iar Rusia nu ar avea dreptul la obiecții sau intervenții împotriva acestei decizii. Această decizie este în defavoarea strategiei geopolitice a Rusiei, anume aceea de a avea la granițe „zone tampon”- anume teritorii neutre care pot fi folosite ca și zone de conflict în cazul unor tensiuni armate. Astfel, aderarea Ucrainei la NATO ar reprezenta disiparea acestei zone tampon și, implicit, o nouă graniță directă între Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
Pe de-o parte, NATO alături de serviciile de informații europene dețin informații asupra unui posibil atac al Rusiei asupra Ucrainei, și iau toate măsurile necesare prevenirii dar si combaterii acestuia. SUA și-a exrpimat intenția de a importa mai multă tehnică militară în Europa de Est, iar statele din vecinătate au declanșat mai multe investiții în acest sens. Prezența militară a Statelor Unite în Marea Neagră s-a intensificat, iar inclusiv România a achiziționat sau planifică achiziționarea mai multor aeronave și vehicule militare.
Răspunsul Rusiei
Pe de altă parte, Rusia susține că intensificarea trupelor nu reprezintă decât exerciții militare, acuzând țările vestice de „rusofobie” și de acuzații nefondate. În schimb , guvernul rus susține că se simte constrâns de intensificarea prezenței NATO în Europa și că aceasta reprezintă o amenințare asupra securității naționale
Într-o declarație de presă recentă din partea Rusiei, ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov a avertizat asupra unei confruntări în cazul în care SUA și NATO nu oferă garanții de securitate Rusiei în privința extinderii granițelor acestora înspre est. Îngrijorarea principală a Rusiei o reprezintă importul de armament nuclear în Europa, mai exact în apropierea granițelor rusești. Aceste tipuri de armament erau normal interzise printr-o convenție internațională, anume Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, tratat din care Rusia și SUA s-au retras în 2019. Președintele Vladimir Putin și-a exprimat și el dezacordul total în privința alianței NATO cu Ucraina și în privința importului de armament nuclear în Europa. Acesta a declarat că extinderea NATO spre Ucraina este una dintre liniile roșii pe care SUA nu ar trebui să le calce. Deasemenea, acesta a cerut garanții de securitate pe termen lung pentru evitarea unui posibil conflict armat.
Astfel, intențiile celor două părți rămân încă neclare, fiecare aruncând acuzații asupra celeilalte și făcând declarații ferme asupra intențiilor proprii. Deși interesul comun este evitarea unui conflict armat, tensiunile geopolitice sunt în creștere alături de prezența militară de la granițele comune.
