În urma alegerilor parlamentare din Ungaria din data de 3 aprilie 2022, partidul de dreapta din care face parte premierul Viktor Orban, Fidesz-KDNP, a ieșit victorios, reușind să obțină 53,1% din numărul total de voturi. Aceasta victorie reprezintă al patrulea mandat consecutiv al premierului și a stârnit controverse în presa internațională. Stilul lui de guvernare este considerat autocratic, iar corpurile internaționale de reglementare investighează situația pentru a descoperi dacă rezultatele alegerilor sunt, într-adevăr, legitime.
Principala opoziție a partidului lui Orban a reprezentat-o o alianță de alte 6 partide politice conduse de Marky Zay. Aceștia au reușit să strângă un total de 35% din voturi, în timp ce al treilea competitor, un partid de extremă dreapta, a reușit să strângă 7%. În urma alegerilor electorale, Fidesz-KDNP a dobândit două treimi din totalul de 199 de locuri din parlament, anume 135, în timp ce alianța din opoziție a câștigat 56 de locuri, iar partidul de extremă dreapta, „Patria Noastră”, a obținut 7 locuri. Acesta ar fi al 5-lea mandat al premierului Viktor Orban, 4 dintre acestea fiind și consecutive. Astfel, acesta a rămas cel mai longeviv premier din Europa și al 8-lea cel mai longeviv din întreaga lume, fiind precedat de cei din Cambodgia, St. Vincent& Grenadines, Dominica, Singapore, UAE, Fiji și Bangladesh.
Investigație OSCE asupra fraudării voturilor
În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, OSCE, Organizația Europeană pentru Securitate și Cooperare, a lansat o investigație menită să cerceteze legitimitatea acestora. Acesastă investigație a fost lansată în urma unor suspiciuni referitoare la o posibila fraudă electorală din partea câștigătorilor. Această acțiune este cea mai largă desfășurată până acum de OSCE pe teritoriul Ungariei, aceștia alocând o întreagă echipă de analiză și cercetare alături de 18 observatori care să urmărească contextul și urmările alegerilor pe termen lung și alți 200 de observatori pe termen scurt, care să le urmărească în timp ce se desfășoară. În urma alegerilor parlamentare din 2018, OSCE a declarat că Fidesz a avut o campanie agresivă și intimidantă care nu a lăsat loc liber pentru dezbateri și a îngreunat substanțial opoziția. Printre aspectele cercetate de OSCE se numără posibila fraudare a voturilor, fie prin omitere sau adăugare, dar și mijloacele de propagandă media prin care câștigătorii ar fi putut obține avantaje nedrepte. La investigația OSCE contribuie și autoritățile din România, care au descoperit lângă Târgu Mureș mai mulți baloți cu buletine de voturi pentru opoziție de la cetățenii ungari de pe teritoriul României, baloți gășiți îngropați și, pe de-o parte, incendiați.
Controverse
Stilul de guvernare al premierului Viktor Orban este considerat autocratic de mulți, fiind cunoscut ca și brandul său personal de „democrație iliberală”. Printre acuzațiile aduse la adresa sa se numără modificarea constituției pentru a îi servi și a favoriza propriul partid, lupta împotriva liberății de exprimare a presei individuale, politici anti-imigranți și măsuri împotriva LGBTQ. Deasemenea, Orban mai este criticat pentru relația apropiată și îndelungată pe care o are cu Putin, acesta făcând-ui o vizită chiar și în Februarie, la scurt timp înainte de începerea atacurilor din Ucraina. Chiar și de la începutul invaziei din Ucraina, Ungaria a evitat să aplice sancțiuni Rusiei, rămânând, deasemea, dependentă în mare parte de gazul furnizat de aceasta. Deasemenea, după câștigarea alegerilor, Orban a declarat că președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a fost unul dintre oponenții pe care a trebuit să îi înfrunte în această campanie electorală. Mai mult, acesta a fost felicitat pentru câștigul electoral chiar de către Vladimir Putin.
Referendumul anti-LGBTQ
În urma numărării majorității voturilor și câștigul aproape garantat al partidului său, Orban a afirmat că victoria sa este „atât de mare încât poate fi văzută de pe lună, dar cu siguranță și de la Bruxelles”. Această declarație vine în urma unor critici din partea Bruxelles-ului adresate la politicile sale anti-LGBTQ și împotriva libertății platformelor media. Anul trecut, acesta a introdus legislație care interzicea , printre altele, menționarea LGBTQ în unitățile de învățământ. Ulterior, după ce Uniunea Europeană a criticat această legislație, a fost organizat un referendum în perioada alegerilor parlamentare prin care alegătorii răspundeau la întrebări referitoare la predarea educației sexuale în școli și oferirea de terapie în acest context persoanelor minore. Acest referendum a fost criticat pentru întrebările adresate eronat și menite să mascheze interzicerea drepturilor LGBTQ sub pretextul protejării minorilor. În semn de protest, majoritatea alegătorilor au invalidat voturile, numai 45% din numărul total fiind valide, iar referendumul neputând fi luat în calcul.
