Comisia a prezentat propuneri legislative pentru implementarea celei mai cuprinzătoare reforme a normelor de guvernanță economică ale UE din perioada de după criza economică și financiară. Obiectivul central al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin reforme și investiții. Propunerile abordează deficiențele cadrului actual. Ele țin cont de necesitatea de a reduce nivelurile foarte ridicate ale datoriei publice, de a valorifica învățămintele desprinse din răspunsul în materie de politici dat de UE crizei COVID-19, de a pregăti UE pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie verde, digitală, incluzivă și rezilientă, și de a spori competitivitatea UE.
Noile norme vor facilita reformele și investițiile necesare și vor contribui la reducerea ratelor ridicate ale datoriei publice într-un mod realist, treptat și susținut, în conformitate cu discursul privind starea Uniunii din 2022 al președintei von der Leyen. Reforma va simplifica guvernanța economică, va spori asumarea responsabilității la nivel național, va pune un accent sporit pe obiectivele pe termen mediu și va întări respectarea normelor, în contextul unui cadru comun transparent al UE.
Propunerile sunt rezultatul unei perioade prelungite de reflecție și al unui amplu proces de consultare.
O asumare mai puternică a responsabilității la nivel național și planuri cuprinzătoare pe termen mediu, pe baza normelor comune ale UE
Planurile bugetare structurale naționale pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a propunerilor Comisiei.
Statele membre vor elabora și prezenta planuri în care își vor stabili obiectivele bugetare, măsurile de eliminare a dezechilibrelor macroeconomice, precum și reformele și investițiile prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani. Aceste planuri vor fi evaluate de Comisie și aprobate de Consiliu pe baza unor criterii comune ale UE.
Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții va contribui la crearea unui proces coerent și raționalizat. Aceasta va consolida asumarea responsabilității la nivel național, oferind statelor membre o marjă de manevră mai mare în stabilirea propriilor traiectorii de ajustare bugetară și a propriilor angajamente în materie de reformă și investiții. Statele membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate, pentru a facilita o monitorizare și o asigurare mai eficace a implementării acestor angajamente.
Noul proces de supraveghere bugetară va fi integrat în semestrul european, care va rămâne cadrul central pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă.
Norme mai simple, care țin cont de diferitele provocări bugetare
Situațiile bugetare, provocările și perspectivele economice variază foarte mult între cele 27 de state membre ale UE. Prin urmare, nu se poate aplica o abordare universală. Propunerile urmăresc trecerea la un cadru de supraveghere bazat în mai mare măsură pe riscuri, care să pună în centrul preocupărilor sale sustenabilitatea datoriei publice, promovând în același timp o creștere durabilă și incluzivă. Această abordare va adera la un cadru comun transparent al UE.
Planurile statelor membre vor stabili traiectoriile de ajustare bugetară ale acestora. Ele vor fi formulate în termeni de obiective multianuale privind cheltuielile, care vor constitui indicatorul operațional unic pentru supravegherea bugetară, simplificând astfel normele bugetare.
Pentru fiecare stat membru cu un deficit public de peste 3 % din PIB sau cu o datorie publică de peste 60 % din PIB, Comisia va emite o „traiectorie tehnică” specifică fiecărei țări. Această traiectorie va urmări să asigure faptul că datoria este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menținută la niveluri prudente, și că deficitul rămâne sau este adus și menținut sub 3 % din PIB pe termen mediu.
În ceea ce privește statele membre cu un deficit public sub 3 % din PIB și cu o datorie publică sub 60 % din PIB, Comisia le va furniza informații tehnice pentru a se asigura că deficitul public este menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB și pe termen mediu.
Aceste traiectorii tehnice și informații tehnice vor ghida statele membre în elaborarea obiectivelor multianuale în materie de cheltuieli pe care le vor include în planurile lor.
Se vor aplica garanții comune pentru a se asigura sustenabilitatea datoriei. Valorile de referință de 3 % și 60 % din PIB pentru deficit și, respectiv, datorie vor rămâne neschimbate. Ponderea datoriei publice în PIB va trebui să fie mai mică la sfârșitul perioadei acoperite de plan decât la începutul perioadei respective, iar, atât timp cât deficitul rămâne de peste 3 % din PIB, va trebui implementată o ajustare bugetară minimă de 0,5 % din PIB pe an ca valoare de referință. În plus, statele membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare bugetară vor trebui să se asigure că efortul bugetar nu este amânat pentru ultimii ani ai perioadei.
Clauzele derogatorii generale și cele specifice fiecărei țări vor permite abateri de la obiectivele privind cheltuielile în cazul unei încetiniri puternice a creșterii economice în UE sau în zona euro în ansamblu, sau în cazul unor circumstanțe excepționale aflate în afara controlului statului membru și cu un impact major asupra finanțelor publice. Consiliul, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, va decide cu privire la activarea și dezactivarea acestor clauze.
Facilitarea reformelor și a investițiilor în beneficiul priorităților UE
Atât reformele, cât și investițiile sunt esențiale. Tranziția verde și tranziția digitală, consolidarea rezilienței economice și sociale și necesitatea de a spori capacitatea Europei în materie de securitate vor necesita investiții publice susținute și de mare amploare în anii următori. Reformele de consolidare a unei creșteri durabile și incluzive rămân o componentă esențială a unor planuri credibile de reducere a datoriei. Interacțiunea pozitivă dintre reforme și investiții își demonstrează deja avantajele în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență al NextGenerationEU.
Prin urmare, propunerile urmăresc să faciliteze și să încurajeze statele membre în implementarea unor importante măsuri în domeniul reformelor și al investițiilor. Statele membre vor beneficia de o traiectorie de ajustare bugetară mai treptată dacă se angajează, în planurile lor, să implementeze un set de reforme și investiții care să respecte criterii specifice și transparente.
Asigurarea respectării efective a normelor
Este necesar ca normele să fie respectate. Pe de o parte, propunerile oferă statelor membre un control mai mare asupra elaborării propriilor planuri pe termen mediu, iar pe de altă parte, ele instituie un regim mai strict de asigurare a respectării normelor, pentru a asigura îndeplinirea de către statele membre a angajamentelor asumate în planurile lor bugetar-structurale pe termen mediu.
Pentru statele membre care se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește datoria publică, abaterea de la traiectoria de ajustare bugetară convenită va conduce, în mod implicit, la deschiderea unor proceduri de deficit excesiv.
O neîndeplinire a angajamentelor în materie de reformă și de investiții care justifică o prelungire a perioadei de ajustare bugetară ar putea conduce la scurtarea perioadei de ajustare.
Ajungerea la un acord rapid privind revizuirea normelor bugetare ale UE și a altor elemente ale cadrului de guvernanță economică este o prioritate majoră în actualul context critic pentru economia UE. În concluziile aprobate și de Consiliul European, Consiliul a solicitat încheierea lucrărilor legislative în 2023. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord, cât mai curând posibil, cu privire la propunerile legislative prezentate astăzi, astfel încât să răspundă în mod adecvat provocărilor viitoare.
Context
Cadrul de guvernanță economică al UE se compune din cadrul de politică bugetară al UE (Pactul de stabilitate și de creștere și cerințele privind cadrele bugetare naționale) și din procedura privind dezechilibrele macroeconomice, care sunt implementate în contextul semestrului european pentru coordonarea politicilor, precum și din cadrul pentru programele de asistență financiară macroeconomică.
Propunerile legislative prezentate astăzi urmează unei dezbateri privind revizuirea cadrului de supraveghere economică, lansată pentru prima dată în februarie 2020. Părțile interesate au contribuit pe scară largă la dezbaterea privind viitorul cadrului prin diferite foruri, inclusiv prin intermediul unui sondaj public online. Comisia a rezumat principalele sale concluzii cu privire la consultarea online într-un raport publicat în martie 2022. Aceste contribuții au reprezentat o sursă de informații valoroase pentru propunerile de reformă ale Comisiei.
În noiembrie 2022, Comisia a prezentat orientări pentru reformarea cadrului de guvernanță economică al UE. În martie 2023, Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a adoptat concluzii privind orientările Comisiei, care au fost apoi aprobate de Consiliul European.
Paolo Gentiloni, comisar pentru economie : „Propunerile de astăzi vizează obținerea unei reduceri mai treptate, dar mai rapide a nivelurilor datoriei față de realizările din trecut ale pactului, precum și stimularea unei creșteri durabile și incluzive prin investiții și reforme. Am dezbătut intens și ne-am consultat pe scară largă. Acum trebuie să ajungem la un consens între statele membre și Parlamentul European, pentru a redescoperi acea voință comună care a ajutat Europa să facă față provocărilor imense din ultimii trei ani. Sunt convins că putem face acest lucru și că acest nou cadru va sprijini atât stabilitatea, cât și creșterea economică în UE în anii următori.”
