FMI dezvoltă o platformă globală pentru tranzacționarea de monede digitale centralizate

20 iunie 2023
Bază de date

Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat recent că FMI se implică activ în dezvoltarea unei platforme pentru facilitarea tranzacțiilor internaționale folosind monedele digitale emise de băncile centrale (eng. Central Banks Digital Currencies – CBDC). Aceasta a menționat că pentru realizarea unor tranzacții cât mai eficiente și echitabile, este crucial să se stabilească sisteme interoperabile ca rezultat al cooperării dintre țări și să se evite o abordare fragmentată. Prin această platformă globală, scopul FMI este de a promova un cadru legislativ comun pentru monedele digitale printre băncile centrale, astfel facilitând interoperabilitate globală. Georgieva a mai avertizat că eșecul de a ajunge la un consens privitor la această platformă comună ar crea un gol în piață care ar fi umplut, cel mai probabil, de criptomonede.

În ultimul deceniu, criptomonedele au cunoscut o creștere remarcabilă în popularitate, câștigând treptat tracțiune printre indivizi și instituții din întreaga lume. Diferența principală între acestea și CBDC-uri este centralizarea: criptomonede sunt în mod obișnuit descentralizate, în timp ce CBDC-urile sunt controlate de băncile centrale. Directoarea IMF a subliniat faptul că CBDC-urile ar trebui să fie susținute de active reale, deosebindu-se astfel de criptomonedele precum Bitcoin care pot fi considerate investiții speculative, nefiind în general susținute de active. Interesul aceste Monedele Digitale ale Băncilor Centrale (CBDC) a crescut la nivel mondial, nouă din zece bănci centrale explorând CBDC-urile și mai mult de două treimi din acestea urmând probabil să emită un CBDC pentru proprii clienți în următorii șase ani. Pandemia de COVID-19 a accelerat explorarea CBDC-urilor, datorată dorinței de modernizare a sistemelor monetare, promovării competiției în sistemele de plată, facilitării tokenizării finanțelor și sporirii incluziunii financiare. Kristalina Georgieva a mai afirmat că 114 bănci centrale explorează în prezent CBDC-urile, aproximativ 10 dintre ele înregistrând progrese semnificative în implementarea lor. Ea a subliniat în continuare faptul că utilizarea exclusivă a CBDC-urilor în scopuri interne ar sub-utiliza potențialul lor. CBDC-urile au potențialul de a îmbunătăți incluziunea financiară și de a reduce costurile transferurilor de bani, care se ridică în prezent la $44 miliarde anual, cu un cost mediu de transfer de 6,3%. Mai mult, Fondul Monetar Internațional (FMI) a observat o creștere semnificativă a cererii de asistență din partea țărilor membre în domeniul CBDC, ceea ce a condus la dezvoltarea acestei strategii pe termen lung.

Abordarea actuală a FMI vizavi de CBDC-uri

Până în prezent, abordarea FMI în dezvoltarea capacității CBDC implica oferirea de consultanță tehnică țărilor doritoare și facilitarea unor campanii educaționale. Aceștia au desfășurat întâlniri bilaterale și sesiuni de lucru regionale în aproape 30 de țări, oferind sfaturi practice, împărtășind experiențe și dezbătând diverse aspecte legate de CBDC. FMI a acordat prioritate dezvoltării capacităților CBDC pe baza principiilor de gestionare a riscului, în special în cazul țărilor cu importanță sistemică și a celor cu constrângeri mari de capacitate sau standarde de reglementare slabe. Pentru a profita de o expertiză exstinsă și pentru a evita duplicarea muncii, instituția plănuiește și colaborarea cu alte organizații internaționale precum Banca Reglementelor Internaționale (eng. Bank for International Settlements – BSI) și Banca Mondială. În plus, FMI urmărește îmbunătățirea plăților transfrontaliere prin includerea în designul CBDC și dezvoltarea unui program comun de asistență tehnică în colaborare cu Banca Mondială, CPMI și FSB.

Reacția autorităților din întreaga lume

Autoritățile din întreaga lume urmăresc cu atenție subiectul monedelor digitale ale băncilor centrale și vin numeroase întrebări și preocupări cu privire la acestea. În timp ce majoritatea țărilor abia au început să exploreze subiectul și investighează implicațiile macrofinanciare, altele deja iau în considerare implementarea CBDC-urilor. FMI a încadrat întrebările adresate de autorități în patru categorii generale, primele trei cuprinzând categorii generale precum explorare, opțiuni de design și project management și organizare, iar a patra categorie incluzând aspecte politice importante care trebuie luate în considerare cu atenție înainte de o posibilă implementare.

În prima categorie de întrebări, autoritățile caută să înțeleagă obiectivele regulatorii ale CBDC-urilor și alternativele instrumentelor de plată. Acestea explorează potențialele cazuri de utilizare, evaluând avantajele, dezavantajele și riscurile asociate CBDC-urilor. De asemenea, învață din experiența altor țări și investighează cadrele legislative, metodologiile și instrumentele necesare pentru luarea deciziilor. În plus, iau în considerare avantajele și dezavantajele utilizării transfrontaliere a CBDC-urilor, precum și infrastructurile, instituțiile, costurile și nivelurile de adoptare potențiale implicate.

A doua categorie de întrebări se concentrează asupra opțiunilor de design. Autoritățile cercetează modul în care diferitele caracteristici de design, cum ar fi portofelele ierarhizate și funcționalitatea offline, se aliniază cu obiectivele lor. Aceștia iau în considerare rolurile sectorului public și privat în proiectarea și implementarea CBDC-urilor, precum și abordările în gestionarea datelor. Printre aspectele cheie luate în considerare se mai numără stimulentele pentru intermediari de a participa și asigura recuperarea costurilor, promovarea adoptării de către comercianți și consumatori și evaluarea tehnologiilor relevante și implicațiile acestora. De asemenea, autoritățile acordă atenție securității cibernetice și sustenabilității CBDC-urilor. Ele examinează dacă cadrul legal existent susține emiterea robustă a CBDC-urilor, guvernarea internă, gestionarea riscurilor și reglementările și legile necesare pentru a aborda riscurile.

A treia categorie de întrebări se referă la project management și organizare. Autoritățile explorează modul de inițiere a unor teste de tipul „proof of assumptions” (PoA) și programe pilot pentru a testa ipotezele potențialelor cadre legislative . Acestea identifică datele granulare privind piața de plăți care trebuie colectate pentru o mai bună înțelegere a beneficiilor, a riscurilor, a performanței CBDC-urilor și a adoptării lor. Evaluarea capacității operaționale a băncilor centrale și a partenerilor lor, comunicarea eficientă cu părțile interesate și stabilirea aranjamentelor de guvernanță și gestionare a riscurilor sunt, de asemenea, aspecte importante luate în considerare.

A patra categorie de întrebări abordează implicațiile macrofinanciare ale CBDC-urilor. Autoritățile examinează impactul asupra transmiterii și funcționării politicii monetare, stabilității financiare, rolului și stabilității băncilor, structurii și contestabilității pieței, fluxurilor de capital, considerațiilor privind gestionarea fluxurilor de capital și stabilității externe. Ele iau în considerare implicațiile pentru plățile transfrontaliere și interoperabilitatea cu alte CBDC-uri. De asemenea, explorează modul în care CBDC-urile pot fi proiectate pentru a consolida stabilitatea și eficiența sistemului monetar internațional (IMS), promovând incluziunea financiară și evaluând efectele practicilor de gestionare a datelor asupra structurii pieței și implicarea sectorului privat.

Ghidul FMI pentru monede digitale

Pentru a răspunde tuturor acestor întrebări și a explora opțiunile de implementare, FMI lucrează la un ghid dedicat CBDC-urilor, prin care își propune să ofere indicații pentru țările și organizațiile care sunt interesate de subiect. Publicul țintă include factori de decizie politică de nivel mediu și înalt din băncile centrale și ministerele de finanțe, precum și agenții guvernamentale. Ghidul nu va susține emisiunea unei anumite CBDC, ci sintetizează cunoștințele provenite din surse diverse, inclusiv cercetările personalului FMI, publicațiile organizațiilor internaționale și ale mediului academic, precum și experiențele practice. Toate aceste informații vor fi prezentate într-o manieră care răspunde nevoilor practice ale celor care iau decizii.

Concluzie

În concluzie, monedele digitale ale băncilor centrale reprezintă o temă de interes tot mai mare la nivel global, iar Fondul Monetar Internațional este implicat activ în dezvoltarea unei platforme globale pentru facilitarea tranzacțiilor între țări prin utilizarea CBDC-urilor. Această platformă va putea fi dezvoltată în special printr-un efort comun al guvernelor și organizațiilor financiare internaționale, efort susținut în urma mai multor analize și studii în ceea ce privește implementarea și implicațiile acestor monede digitale într-un context macroeconomic.



Lăsaţi un raspuns

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *