Anul 2022 a reprezentant un an complex, caracterizat de probleme economice, sociale, culturale, sanitare și nu numai, probleme care continuă să impacteze mediul economic. Deși pandemia de COVID-19 pare că s-a terminat, economia a continuat să se deprecieze din cauza mai multor situații precum creșterea prețului energiei electrice sau întreruperile în lanțul de aprovizionare. Pentru anul 2023, organizația EIU (Economist Intelligence Unit) a conturat o listă cu 10 scenarii, prioritizate în funcție de gradul de risc, care pot afecta creșterea globală economică și, implicit, inflația. Aceste scenarii sunt bazate pe problemele deja existente care au marcat și anul care a trecut și care pot dezvolta consecințe mai grave pentru anul curent.
Printre provocările din 2023, o temă este resimțită în mod special pe toate laturile sociale, anume situația conflictuală din Ucraina. Aceasta generează mai multe probleme, atât pe plan economic cât și pe plan social, prin prisma faptului că războiul are un impact puternic asupra piețelor energiei, alimentelor și a materiilor prime. Țările Uniunii Europene fac permanent eforturi pentru a combate creșterile de prețuri și deficitele în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică, gaze sau cereale. Cu toate acestea, tensiunile dintre Rusia și NATO cresc zilnic, iar finalitatea acestui conflict nu pare să capete claritate într-un viitor apropiat. Pe lânga problemele geopolitice, există și cele de natură sanitară, care au fost depășite cu dificultate în anii anteriori dar care continuă să aducă noi provocări globale. Deasemenea, problemele legate de mediu și încălzirea globală nu au stagnat nici în 2022 și continuă să fie o provocare din ce în ce mai mare pentru generațiile viitoare. Pe plan local, România continuă să facă pași mici către intrarea în spațiul Schengen, însă situația pare să capete un grad mai mare de complexitate și incertitudine.
În continuare vor fi prezentate 10 scenarii care ar putea duce la încetinirea și chiar degradarea situației economice globale, conform celor de la EIU. Aceste scenarii sunt ordonate în funcție de gradul de risc, mai exact în funcție de probabilitatea lor de a deveni reale și de impactul socio-economic pe care îl presupun, primele având gradul de risc cel mai ridicat iar ultimele gradul de risc cel mai scăzut.
Scenariul 1 : Iarna rece va accentua criza energetică a Europei
Rusia a transformat într-o armă aprovizionarea cu energie, prin întreruperea completă sau parțială a fluxurilor de gaze către 12 țări ale Uniunii Europene. Dacă iarna din 2022/2023 se va finaliza ca fiind una mai agresivă, atunci Europa ar putea să-și epuizeze stocurile de gaze naturale și nu va reuși să le refacă, rezultând o recesiune în care PIB-ul zonei EURO se va micșora cu 0,4%. Sectoare importante ale zonei industriale vor trebui să raționalizeze consumul de energie dar să reducă și forța de muncă. Este posibil chiar ca guvernele să raționalizeze forțat utlizarea energiei, prin întreruperi controlate și programate. Având în vedere nivelul lor ridicat de dependența de gazul rusesc, Europa centrală, Germania și Austria ar fi cele mai expuse la o recesiune profundă într-un astfel de scenariu.
Scenariul 2 : Vremea extremă va ridica prețurile mărfurilor, amenințând securitatea alimentară globală
Modelele climatice actuale indică o frecvență ridicată pentru posibilitatea producerii fenomenelor meteo extreme. Până acum aceste fenomene au fost sporadice și s-au petrecut în diferite părți ale lumii, dar acestea ar putea începe să se întâmple mai des și pentru perioade de timp mai îndelungate. Secete severe și valuri de căldură în Europa, China, India și SUA în 2022 contribuie în continuare la creșterea prețurilor unor produse alimentare. În plus, războiul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole din lume, Rusia și Ucraina, a condus la creșteri severe ale prețurilor dar și la lipsa de cereale și îngrășăminte , care sunt cruciale pentru recoltele din 2023. Lumea s-ar putea confrunta cu o perioadă prelungită de deficit de recolte și prețuri ridicate, crescând riscul insecurității alimentare sau chiar foamete pentru anumite zone din lume, peste jumătate de miliard de oameni trăind în țări care se bazează în mare parte pe grâul rusesc și ucrainean.
Scenariul 3 : Un posibil conflict direct între China și Taiwan, forțând SUA să intervină
Deși este puțin probabil un conflict direct între China și Taiwan, tensiunile au crescut atunci când China a condus „operațiuni militare țintite” în urma unei vizite în Taiwan a președintelui Camerei Reprezentanților (n.r. camera inferioară a Congresului SUA), Nancy Pelosi, în august. Contramăsurile Chinei au inclus exerciții militare cu muniție de război în apele teritoriale ale Taiwanului și în jurul acestora. Guvernul SUA a reiterat că abordarea sa diplomatică față de Taiwan nu s-a schimbat, dar China este din ce în ce mai sceptică cu privire la relațiile SUA-Taiwan. Există totuși și o perspectivă pozitivă, riscul unei invazii militare fiind atenuat datorită dependenței Chinei de semiconductorii din Taiwan dar și al suportului activ din partea SUA.
Scenariul 4 : Inflația globală ridicată alimentează tulburările sociale
Presiunile continue cauzate de întreruperile din lanțurile de aprovizionare și de invadarea Ucrainei de către Rusia vor crește inflația globală, care este la cel mai înalt nivel din 1990 până în prezent. Dacă inflația continuă să fie cu mult mai ridicată comparativ cu creșterile salariale, va face mult mai dificilă achiziția alimentelor de bază pentru cei cu posibilități financiare reduse, declanșând mai departe posibile revolte și tulburări sociale. Astfel de mișcări de protest au apărut deja în India, Ecuador și Argentina. Mai departe pot genera greve la scară largă din dorința de a avea salarii mai mari, corelate cu inflația.
Scenariul 5 : O nouă tulpină COVID-19 sau altă boală infecțioasă poate impacta și mai mult economia
Pe fondul tensiunilor mondiale în materie de vaccinuri, relaxării politicilor guvernamentale și oboselii generale cauzate de pandemie, posibilitatea ca o nouă variantă de COVID-19 să apară în viitor nu este exclusă. Dacă varianta capătă din nou imunitate (în ciuda unei noi variante a vaccinurilor), acest lucru ar putea provoca o repetare a anului 2020. Riscurile nu sunt doar legate de coronavirus, experții avertizând că în curând vor apărea și alte boli infecțioase (cum ar fi variola maimuțelor). Dacă se materializează o altă variantă agresivă a coronavirusului, țările dezvoltate ar putea impune din nou blocaje. Sentimentul consumatorilor și al investitorilor ar scădea, ducând la inflamarea sectorului financiar, serviciilor dar și ale vânzărilor cu amănuntul. Astfel, interdicțiile de călătorie ar reveni, diminuând redresarea turismului, afectat oricum grav de pandemie.
Scenariul 6 : Războiul cibernetic paralizează în mare măsură infrastructura statelor cu economii ridicate
Invazia Ucrainei de către Rusia și tensiunile din jurul Taiwanului au crescut probabilitatea unor atacuri cibernetice între state. Luând în calcul costurile mult mai mari ale conflictului militar direct și dificultatea identificării autorii atacurilor cibernetice, orice escaladare militară este probabil să ia forma inițială a unui război cibernetic. Acest lucru ar putea fi declanșat de o încetare a colaborării diplomatice dintre două state, lucru ce va conduce mai departe la escaladarea unui șir de atacuri cibernetice. Atacurile de acest gen pot perturba serios operațiuni financiare sau alte categorii conexe, dependente de rețelele de comunicații.
Scenariul 7 : Continuarea deteriorării legăturilor dintre Vest și China forțează decuplarea economiei globale
Democrațiile occidentale, în special SUA și UE, sunt îngrijorate de sprijinul Chinei pentru Rusia în urma invaziei Ucrainei. În paralel, China este preocupată de relațiile SUA-Taiwan și eforturile SUA de a convinge alte democrații să o preseze folosind restricții asupra comerțului, tehnologiei și finanțelor. Deasemenea, UE a adoptat o poziție din ce în ce mai importantă față de abuzurile Chinei cu privire la drepturile omului, dar și față de tratamentul inegal al firmelor din UE și din China. Într-un scenariu extrem, China ar putea iniția manevre militare în Marea Chinei de Sud (cel mai probabil în Taiwan), crescând tensiunile și împingând Occidentul să se unească în impunerea unui comerț larg și restricții de investiții în China. Acest lucru ar forța unele piețe (și companii) să aleagă părți. Ca răzbunare, China ar putea bloca exporturile de materii prime și bunuri care sunt cruciale pentru Occident.
Scenariul 8 : Înăsprirea monetară va duce la o recesiune globală
Băncile centrale majorează rapid ratele dobânzilor pentru a încerca să controleze creșterea inflației din majoritatea țărilor lumii. Aceste măsuri alimentează o creștere bruscă a ratelor dobânzilor pe termen lung, crescând costurile îndatorării. O creștere prelungită a inflației ar putea determina băncile centrale să mențină politici agresive care ar submina puterea de cumpărare pe fondul prețurilor ridicate la energie și mărfuri pentru unele gospodării. Pe lângă alți factori destabilizatori, precum războiul din Ucraina, întreruperile lanțului de aprovizionare, puterea dolarului american și politica zero-covid a Chinei, această situație ar putea declanșa o recesiune globală. În ţările dezvoltate, derapajul economic s-ar putea adânci, rezultând într-o prăbușire a pieței de active care ar afecta creșterea globală. În piețele emergente, creșterile ratelor dobânzilor ar putea determina deprecieri extreme ale monedei și pot crește riscul de neplată a datoriei suverane (cum s-a întâmplat în Sri Lanka în luna aprilie).
Scenariul 9 : Politica zero-covid a Chinei va adânci impactul unei recesiuni globale
Guvernul Chinei continuă să mizeze pe implementarea măsurilor de izolare a COVID-19. Astfel, organizația EIU se așteaptă ca politica Chinei de zero-covid să persiste până la jumătatea anului 2023. Cu posibilitatea apariției unei noi variante de coronavirus, măsurile stricte de blocare în China se pot prelungi. Acestea, combinate cu slăbiciunea persistentă a sectorului imobiliar al Chinei, problemele din sectorul energetic și o secetă recentă, ar putea duce la contractarea gravă a economiei Chinei. Acest lucru ar afecta activitatea economică globală, deteriorarea sentimentului deja slab al investitorilor și diminuarea performanței sectorului financiar global al pieţelor. Companiile internaționale și-ar putea diversifica operațiunile către centre de producție și logistică care nu au sediul în China, care s-au orientat și adaptat pentru condiții de lucru post-covid. Însă aceste variante implică costuri și necesită pregătiri serioase plus alte previziuni financiare.
Scenariul 10 : Confictul dintre Rusia și Ucraine devine unul la scară largă
Deși probabilitatea este scăzută, războiul din Ucraina ar putea deveni un conflict global, aducând Rusia împotriva țărilor membre NATO. Razboiul prezintă riscuri deosebite pentru statele membre NATO care se învecinează cu Ucraina și Rusia. Statele membre NATO, precum Polonia, România, statele baltice, Finlanda Suedia dar și Moldova sunt cel mai expuse de pe întreg continentul și ar putea fi atrase în conflict fără voia lor. Rusia și-a pregătit forțele de descurajare nucleară și ar putea viza în continuare infrastructura critică, cum ar fi conductele de gaz sau cablurile de telecomunicații submarine – lucru care deja s-a întâmplat în Ucraina. Consecințele unui conflict global ar fi devastatoare pentru umanitate. Într-un astfel de conflict nuclear, nimeni nu câștigă, economia globală ar cădea într-o recesiune profundă, pierderile umane ar fi catastrofale iar ecosistemul ar fi grav afectat.
