Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane EUR (118,6 milioane RON) notificată de România pentru sprijinirea investițiilor în porturile maritime și interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză și de tranziție privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili. Noul cadru modifică și prelungește parțial cadrul temporar de criză, adoptat la 23 martie 2022 pentru a permite statelor membre să sprijine economia în contextul actualei crize geopolitice; acesta a făcut deja obiectul unor modificări la 20 iulie 2022 și la 28 octombrie 2022.

Continuă sa citesti

Prin comunicarea adoptată astăzi, Comisia contribuie la viitoarea dezbatere la nivel de lideri, care va avea loc la Granada și care va avea ca temă abordarea orientată spre viitor a autonomiei strategice deschise a UE și obiectivele politice prioritare ale UE în anii următori. Comunicarea face bilanțul realizărilor și al provocărilor existente în ceea ce privește construirea unei economii mai reziliente, mai competitive și mai durabile, protejarea cetățenilor UE și garantarea bunăstării acestora. Aceasta are la bază Declarația de la Versailles adoptată de liderii UE la 11 martie 2022. Comunicarea evidențiază domenii specifice în care trebuie făcute mai multe eforturi, cum ar fi construirea unei piețe unice mai inovatoare și mai interconectate, menținerea coeziunii interne, promovarea alianțelor cu partenerii internaționali și consolidarea capacității UE de furnizor de securitate pentru cetățenii săi și pentru regiune. UE trebuie să depună în continuare eforturi pentru a reduce riscurile și a-și consolida baza economică și industrială, protejându-și în același timp securitatea economică și modelul social unic.
Continuă sa citesti

Astăzi, Comisia Europeană închide în mod oficial mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România. Mecanismul de cooperare și de verificare a fost introdus în 2007, la aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție, precum și în ceea ce privește criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei. Comisia abrogă acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism. Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Permiteți-mi să felicit Bulgaria și România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtășim cu toții, la nivelul Uniunii, și ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toți acești ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaștem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare și de verificare. Activitățile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre.” Continuă sa citesti

Comisia a adoptat o propunere de includere a serviciilor de roaming în Acordul de asociere UE – Moldova. După finalizarea tuturor etapelor necesare, vizitatorii moldoveni în UE își vor putea utiliza telefoanele mobile în aceleași condiții de preț ca și cum ar fi prezenți în Moldova, în timp ce călătorii din UE vor beneficia de aceleași drepturi atunci când vizitează Moldova. Includerea Moldovei în zona UE în care se practică „roaming la tarife naționale” este una dintre acțiunile esențiale ale Planului UE – Moldova de acțiuni prioritare, convenit în iunie 2023. Acest plan este o foaie de parcurs pentru punerea deplină în aplicare a zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător UE – Moldova și pentru integrarea continuă a Moldovei în piața unică a UE.
Continuă sa citesti

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat cel de al 25-lea raport anual către Parlamentul European și Consiliul referitor la evoluția situației politice și economice din Regiunea Administrativă Specială Hong Kong. Acest raport se referă la evoluțiile înregistrate în cursul anului 2022. În 2022 s-au împlinit 25 de ani de la restituirea Hong Kongului către China și doi ani de la impunerea Legii privind securitatea națională (LSN) în Hong Kong. Raportul anual relevă o erodare continuă a gradului ridicat de autonomie al Hong Kongului, a principiilor democratice și a libertăților fundamentale care se presupunea că trebuiau protejate cel puțin până în 2047. Aceste evoluții pun și mai mult sub semnul întrebării angajamentul Chinei față de respectarea principiului „o țară, două sisteme”.
Continuă sa citesti

Comisia a selectat 159 de proiecte pentru finanțare în cadrul programului Erasmus+ – Consolidarea capacităților în învățământul superior, care sprijină modernizarea și calitatea învățământului superior în țări terțe din întreaga lume. Toate aceste proiecte răspund obiectivului general de a sprijini cooperarea internațională în învățământul superior, de a îmbunătăți sistemele de învățământ și de a consolida creșterea economică și prosperitatea la scară mondială. Prin proiectele selectate anul acesta, 2 500 de părți interesate din învățământul superior din aproape 130 de țări ale UE și din întreaga lume vor lucra cot la cot pentru modernizarea și internaționalizarea învățământului superior. Bugetul total pentru 2023, de 115,3 milioane EUR, va promova, de exemplu, profesionalizarea matematicii în Africa Centrală, studiile universitare în domeniul dreptului echității și egalității pentru grupurile vulnerabile în America Latină, programe de învățământ pentru o economie albastră durabilă în sudul Mediteranei și cursuri pentru schimbări transformatoare în domeniul educației pentru sănătate în Asia de Sud-Est. În alte regiuni, proiectele se axează pe competențele antreprenoriale ale femeilor în Asia Centrală, pe pregătirea pentru educația digitală în Balcanii de Vest, pe dezvoltarea birourilor de relații internaționale ale universităților în Orientul Mijlociu și pe programele de învățământ privind reziliența alimentară și nutrițională în Africa de Vest. Continuă sa citesti

Comisia răspunde astăzi inițiativei cetățenești europene (ICE) intitulate „Cosmetice fără cruzime – Pentru o Europă fără testare pe animale”. Răspunsul oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a cadrului legislativ și de politică relevant al UE cu privire la utilizarea animalelor în scopul testării. El propune, de asemenea, acțiuni suplimentare pentru a reduce și mai mult testarea pe animale. Comisia salută inițiativa și recunoaște că bunăstarea animalelor rămâne o preocupare majoră pentru cetățenii europeni. Ea subliniază rolul de lider al UE în ceea ce privește eliminarea treptată a utilizării animalelor în scopuri de testare și ameliorarea bunăstării animalelor în general, cum o demonstrează în special interdicția totală, în vigoare din 2013 în UE, de a efectua teste pe animale în industria cosmetică. Continuă sa citesti

La data de 12 iulie 2023, Compania Hidroelectrica a realizat debutul său la Bursa de Valori București în urma celei mai mari oferte publice inițiale (IPO) din istoria bursei românești. Ca lider al producției de energie în România, Hidroelectrica a atras atenția investitorilor și a generat un interes semnificativ pe piața financiară. Continuă sa citesti

Comisia a prezentat propuneri legislative pentru implementarea celei mai cuprinzătoare reforme a normelor de guvernanță economică ale UE din perioada de după criza economică și financiară. Obiectivul central al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin reforme și investiții. Propunerile abordează deficiențele cadrului actual. Ele țin cont de necesitatea de a reduce nivelurile foarte ridicate ale datoriei publice, de a valorifica învățămintele desprinse din răspunsul în materie de politici dat de UE crizei COVID-19, de a pregăti UE pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie verde, digitală, incluzivă și rezilientă, și de a spori competitivitatea UE.
Continuă sa citesti

Comisia Europeană a prezentat propuneri menite să aducă plățile – și sectorul financiar în general – în era digitală. Noile norme adoptate astăzi vor îmbunătăți și mai mult protecția consumatorilor și concurența în domeniul plăților electronice. Ele le vor permite consumatorilor să își partajeze datele în deplină siguranță, pentru a putea beneficia de o gamă mai largă de produse și servicii financiare de mai bună calitate și la prețuri mai mici. Aceste propuneri au ca prioritate interesele și încrederea consumatorilor, concurența și securitatea. Piața serviciilor de plată a evoluat considerabil în ultimii ani. Valoarea plăților electronice efectuate în UE a crescut constant, ajungând la 240 de mii de miliarde EUR în 2021 (față de 184,2 mii de miliarde EUR în 2017). Această tendință s-a accelerat odată cu pandemia de COVID-19. Datorită tehnologiilor digitale, au intrat pe piață noi furnizori, care oferă în special „servicii bancare deschise”, adică partajează în mod securizat date financiare cu băncile și firmele de tehnologie financiară („fintech”). În același timp, au apărut tipuri de fraudă mai sofisticate, lucru care îi pune în pericol pe consumatori și le afectează încrederea. Continuă sa citesti