Pentru adoptarea finală a noului Acord Brexit, acesta trebuie ratificat de Uniunea Europeană și Marea Britanie. În ceea ce privește Uniunea Europeană, Consiliul European trebuie să autorizeze semnarea Acordului de Retragere, înainte ca acesta să fie trimis Parlamentului European pentru aprobare.  În cadrul Marii Britanii, acordul trebuie aprobat de Parlament. Michel Barnier și-a exprimat încrederea că acordul va fi ratificat în timp util, pentru a nu fi nevoie de o nouă amânare.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson este încrezător că noul acord pentru Brexit va fi ratificat până la data de 31 octombrie, a transmis purtătorul său de cuvânt, menționând că acest acord asigură o ieșire ordonată a Marii Britanii din UE. „Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să susțină acordul încheiat la nivelul negociatorilor în ceea ce privește Acordul de Retragere, inclusiv protocolul revizuit pentru Irlanda și Irlanda de Nord și să aprobe varianta revizuită a Declarației Politice de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre UE și Marea Britanie”, se menționează într-un comunic publicat de Comisia Europeană.

Continuă sa citesti

Amenințarea unui ieșirii haotice, fără acord, a pus pe jar ambele tabere , pe măsură ce termenul limită se apropie, însă aprobarea oricărui tip de înțelegere de către Parlamentul de la Londra reprezintă o provocare uriașă, așa cum s-a dovedit și cu fostul premier Theresa May. Premierul Boris Johnson nu dispune de majoritate în Parlament, astfel încât încearcă să obțină o susținere din partea conservatorilor eurosceptici și a nord-irlandezilor de la DUP (Partidul Unionist Democratic), care deține 10 parlamentari. Aceștia doresc menținerea unei uniuni puternice în interiorul Mariii Britanii. Frustrarea este cea care domină ambele tabere: Johnson vrea ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de ce se va întâmpla, în timp ce liderii de la Bruxelles s-au săturat efectiv de întreaga poveste, notează  BBC News .

Continuă sa citesti

BusinessEurope a adoptat Strategia juridică pentru ciclul politic care urmează să corespundă obiectivelor stabilite în Ambiția sa pentru 2030. Acopera urmatoarele  domenii : dreptul concurenței, proprietatea intelectuală, dreptul companiilor/raportarea, insolvența și dreptul consumatorilor. Europa are deja unul dintre cele mai avansate sisteme juridice din lume, adesea fiind inspirația pentru alții. Este esențial ca politicile juridice ale UE să continue această tendință și să lucreze pentru îmbunătățirea competitivității atât în interiorul, cât și în afara granițelor UE. Europa are nevoie de un cadru legal care să fie la curent cu noile evoluții tehnologice și diferite modele de afaceri; nu numai prin mai multe reglementari dar si un mod mai inteligent și mai adaptativ pentru a evita ca odată adoptate  sa nu devina imediat perimate. Au fost publicate și documente strategice specifice privind dreptul concurenței și ajutoarele de stat și proprietatea intelectuală și pot fi găsite pe site-ul BusinessEurope.Companiile sunt coloana vertebrală a stabilității economice a Europei și a prosperității oamenilor. Antreprenorii investesc, creează locuri de muncă și au un aport important la cresterea economica. Sectorul privat reprezintă 80% din totalul locurilor de muncă din UE a declarat  Pierre Gattaz presedintele businesseurope.

Continuă sa citesti

Bugetul UE pentru 2020 ar trebui să includă mai multe finanțări pentru acțiuni climatice și investiții mai mari în tehnologii durabile, potrivit Monika Hohlmeir, negociatorul bugetului Parlamentului. Parlamentul va vota bugetul anului viitor la 23 octombrie. Membru german al PPE, Monika Hohlmeir, președintele comitetului de control bugetar, vorbește despre propunerile bugetare. Hohlmeir sustine ca prioritatea generală a Parlamentului este problema schimbărilor climatice combinata cu posibilitățile de a crea noi locuri de muncă și  consolidarea competitivităţii economiei. Parlamentul dorește să contribuie în mod semnificativ la inovație, cercetare și tehnologii noi, ecologice, cu bugetul anului viitor.

Continuă sa citesti

David Cameron a oferit un interviu pentru The Times, publicat vineri, în care a afirmat că producerea unui Brexit fără acord ar fi „un rezultat negativ” şi nu ar trebui luat în considerare. Soluția: un al doilea referendum, prin care britanicii să voteze dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Uniunea Europeană sau nu. „Nu spun că unul dintre aceste scenarii se va produce, sau nu. Spun doar că nu poţi să elimini o opţiune în momentul de faţă, deoarece trebuie găsită o modalitate pentru a depăşi acest impas. Sunt de părere că există anumite lucruri care nu ar trebui făcute pentru a depăşi acest impas. Consider că prorogarea Parlamentului este un lucru rău”, a declarat fostul premier, citează Mediafax. Cameron l-a criticat și pe actualul premier, un susținător al Brexit-ului fără acord, Boris Johnson.

Continuă sa citesti

Aparent de succes, Bankrate In., O companie de servicii financiare tranzacționată public cu sediul în North Palm Beach, Florida, a înregistrat fraude, comise de unii dintre directorii săi. Dacă ofiţerii de fraudă de la nivelul fiecărui departament, auditori externi și interni ar fi fost la fel de organizați ca și fraudatorii, Bankrate ar fi putut fi salva pierderile financiare masive. În ianuarie 2018, Bankrate s-a extins în Marea Britanie. În septembrie 2018, fostul ofițer financiar șef Edward J. DiMaria a fost găsit vinovat de comiterea unei fraude contabile și a valorilor mobiliare, care a dus la pierderi ale acționarilor de peste 25 de milioane de dolari. DiMaria a fost condamnat la 10 ani de închisoare și a fost obligat să restitue 21.234.214 dolari. Fostul vicepreședinte al finanțelor, Hyunjin Lerner, de asemenea, a fost găsit vinovat pentru tăinuire și a fost condamnat la 5 ani de închisoare.

Continuă sa citesti

Paolo Gentiloni si-a exprimat angajamentul pentru un nou Plan de acțiune privind impozitarea. La 3 octombrie a.c., în cursul audierii din Comisia ECON a Parlamentului European, Paolo Gentiloni, Comisarul desemnat pentru Afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, și-a confirmat angajamentul politic pentru un nou plan posibil de acțiune fiscală care abordează „mediul, fraudă corporativă, digitală și fiscală”. Interogat de eurodeputați cu privire la acțiunile-cheie ce urmează a fi întreprinse de următoarea Comisie, acesta s-a referit la implementarea unei taxe vamale pe emisiile de carbon, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului. Mai mult, Gentiloni a definit punerea în aplicare a CCCTB ca prioritatea absolută, în vederea atenuării concurenței interne dintre statele membre cauzată de prezența diferitelor forme de impozitare pe profit. În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, acesta și-a declarat optimismul referitor la ajungerea la o soluție la nivelul OCDE până la finalul anului 2020, oferind asigurări conform cărora, „Comisia va fi gata cu propria sa propunere până la sfârșitul anului 2020”, în cazul în care nu se ajunge la nicio soluție la nivel OCDE. La momentul interogării de către eurodeputații Sved Giegold (Grupul Verzilor/ALE, Germania) și Gilles Boyer (Reînnoim Europa, Franța) cu privire la posibila trecere la votul cu majoritate calificată în materi fiscală, Gentiloni s-a exprimat preferința pentru aplicarea articolului 116 din TFUE (care se ocupă de denaturări ale pieței interne), mai degrabă decât pentru aplicarea „clauzei pasarele”, conform căreia implementarea este mai dificilă din cauza necesității unui vot în unanimitate la nivelul Consiliului.

Continuă sa citesti

Care este cadrul de aplicare a GDPR?
Parlamentul European și Consiliul au adoptat, în data de 27 aprilie 2016, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor – RGPD).
Regulamentul (UE) 2016/679 : • pune accent pe transparenţa faţă de persoana vizată și responsabilizarea operatorului de date faţă de modul în care prelucrează datele cu caracter personal;• stabilește o serie de garanţii specifice pentru a proteja cât mai eficient viaţa privată a minorilor, în special în mediul on-line;• consolidează drepturile garantate persoanelor vizate și introduce noi drepturi: dreptul de a fi uitat, dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricţionarea prelucrării;• introduce sancţiuni severe, până la 10 – 20 milioane de euro sau între 2% și 4% din cifra de afaceri la nivel internaţional, pentru operatorii din sectorul privat.

Continuă sa citesti

’’Prăbușirea Carillion*1 a dus la o revizuire largă a cadrului de guvernanță corporativă al Regatului Unit, inclusiv a regimului de audit. Acest lucru creează provocări pentru auditul intern, dar în egală măsură, oferă o oportunitate de a spori rolul profesiei de audit intern ca piatră de temelie a bunei guvernări corporative. De aceea, AII răspunde la această provocare, consultând părțile interesate relevante – atât în cadrul profesiei, cât și în afara acesteia prin elaborarea unui Cod de practică profesională in auditul intern. Acest nou Cod își propune să incorporeze cele mai bune practici și să ridice barierele de la nivelul profesiei. Dezvoltarea acestui nou Cod are la bază activitatea AII având drept model Codul firmelor din sectorul serviciilor financiare, care a avut un mare succes în îmbunătățirea domeniului de aplicare, dar și al statutului, normelor, principiilor auditului intern.

Continuă sa citesti

“Risk in Focus ” este un raport anual care analizează principalele riscuri de afaceri cu care se confruntă organizațiile din Europa.

Descoperiri cheie

Primele trei riscuri cu care se confruntă în prezent întreprinderile și alte organizații din nouă țări europene sunt: ​​securitatea cibernetică (78%), schimbarea reglementărilor (59%) și digitalizarea (58%). Cibersecuritatea (78%) și digitalizarea (58%) au fost printer primele trei riscuri in ultimii doi ani – deși în acest an securitatea cibernetică este nominalizat drept cel mai mare risc dintre primle cinci riscuri si a crescut cu 18%, consolidându-și în continuare poziția ca riscul numărul unu Raportul recomandă diverse modalități prin care întreprinderile pot spori protecția împotriva amenințărilor informatice, inclusiv: Recrutarea unui expert intern sau extern în domeniul cibersecurității pentru a reduce la minimum riscurile corporative; Evaluarea modului în care sunt protejate chat-urile de servicii clienți împotriva încălcărilor; Evaluarea securității serviciilor cloud – inclusiv asigurarea sistemelor și proceselor solide sunt în vigoare pentru a preveni configurațiile greșite.

Continuă sa citesti