Digitalizarea accelerată a ultimelor decenii a împins societatea de astăzi într-o a patra revoluție industrială și a adus tehnologia mai aproape de oameni într-un timp foarte scurt, crescând astfel nivelul de trai și oferind noi posibilități de conectare și dezvoltare. Pe lângă multitudinea de beneficii pe care le-a adus,  aceasta a atras de la sine și caracteristicile mai puțin bune ale umanității. Astfel, atacurile cibernetice au ajuns să fie la ordinea zilei, fiecare dintre ele având scopuri și nivele de complexitate diferite. Acestea se pot întinde de la simpli hackeri ce lansează atacuri pentru a obține foloase financiare la întregi organizații care operează ilegal și care dezvoltă profituri de zeci sau sute de milioane de euro anual, până la state care lansează atacuri împotriva altor state pentru a obține informații și avantaje strategice. Astfel, un război cibernetic este purtat zilnic între state, un război a căror atacuri sunt discrete, anonime, costisitoare și cu un potențial masiv de distrugere.

Continuă sa citesti

Astăzi, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate lansează Portalul mondial (Global Gateway), noua strategie europeană menită să dezvolte conexiuni inteligente, curate și sigure în sectorul digital, al energiei și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume. Strategia promovează crearea unor conexiuni durabile și de încredere în beneficiul oamenilor și al planetei, pentru a face față celor mai presante provocări globale, de la schimbările climatice și protecția mediului la îmbunătățirea securității sanitare și stimularea competitivității și a lanțurilor de aprovizionare globale. Portalul mondial urmărește să mobilizeze, în perioada 2021-2027, investiții în valoare de până la 300 de miliarde EUR, care să sprijine o redresare durabilă la nivel mondial, ținând cont de nevoile partenerilor noștri și de interesele proprii ale UE.
Continuă sa citesti

Noua tulpină de coronavirus, denumită Omicron, a apărut cu puțin timp în urmă pentru prima dată în Africa de Sud. Aceasta se caracterizează prin simptome mai ușoare decât COVID-19, dar are un potențial ridicat de a dezvolta noi mutații și prezintă o rezistență mai mare la vaccinurile existente . Omicron s-a răspândit rapid și în Europa, doua cazuri fiind semnalate și în România. Deși informațiile și cercetările sunt limitate, Guvernul României a început să ia măsurile necesare opririi răspândirii noii tulpini din timp.

Continuă sa citesti

Parlamentul European și statele membre ale UE au semnat recent un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european. Negocierile din cadrul trilogului s-au încheiat, fiind acum posibilă aprobarea finală a textului juridic de către Parlamentul European și Consiliu. Regulamentul va facilita schimbul de date în întreaga UE și între sectoare pentru a crea bunăstare pentru societate, pentru a spori controlul și încrederea, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, în ceea ce privește datele lor, precum și pentru a pune la dispoziție un model european alternativ pentru practica în materie de tratare a datelor utilizată de principalele platforme tehnologice.
Continuă sa citesti

Dan Mihai

Cu ocazia serbării Zilei Naționale a României, Armata Română, alături de alte ramuri operaționale naționale precum serviciile medicale, de poliție, de jandarmerie sau de pompieri, au continuat tradiția paradei de 1 Decembrie. Aceștia au defilat pe șoseaua Kiseleff din București, pe sub Arcul de Triumf, arătându-și unele dintre vehiculele și dispozitivele de tehnică militară de care dispun, acestea putând fi admirate de publicul larg. Însă, dincolo de admirația publicului, care sunt capabilitățile Armatei Române în fața unui posibil conflict armat ? Tensiunile dintre superputerile lumii sunt în continuă creștere, luand în calcul mobilizarea trupelor rusești de la granița cu Ucraina și criza imigranților de la granița Belarusului cu alte țări europene. Astfel, SUA și Ucraina preconizează un posibil atac din partea Rusiei, iar România rămâne frontul geopolitic comun al celor două superputeri. Continuă sa citesti

Pandemia de COVID-19 a afectat oamenii și economia din toate părțile lumii. Deși mai multe companii medicale au reușit să creeze vaccinuri pentru virus, vaccinarea rămâne încă un subiect tabu și, în unele cazuri, aceasta rămâne mai greu de accesat în țările sau zonele mai puțin dezvoltate. Prin reproducerea virusului în diferite părți ale lumii, acesta a evoluat în mai multe tulpini, anume mai multe mutații genetice ale virusului care, în unele cazuri, pot răspunde mai greu la tratamentele existente sau pot avea simptome mai grave. Una dintre aceste variante este virsusul Omicron, depistat prima dată în Africa de Sud.

Continuă sa citesti

Recent, Risk& Compliance Platform Europe  a condus un interviu cu directorul de conținut al platformei din România, Dan Mihai. Întrebările au fost adresate în limba engleză de către directorul general al platformei, Michel Klompmaker, iar Dan a răspuns în limba română, pentru înțelegerea tuturor.

Dan este încântat să ia legătura cu profesioniștii din domeniile de risc și conformitate din România și Moldova în vederea stabilirii și menținerii unei comunități profesionale prin intermediul platformei noastre.

După o plafonare cazurilor de infectare cu virusul COVID-19 pe timpul verii, acestea au început să crească brusc din luna septembrie în majoritatea țărilor europene. În unele țări, numărul cazurilor de infectare raportat la suta de mii de locuitori au crescut chiar și de 5-6 ori față de numărul cazurilor din vară. Din această cauză, guvernele au fost nevoite să înasprească măsurile împtoriva COVID-19 și să încurajeze vaccinarea, astfel introducând măsuri noi de carantinare și restricționarea accesului populației nevaccinate în locurile publice. Controversa din jurul subiectului vaccinări combinată cu constrângerea populației în acest sens prin noi măsuri și restricționare de libertăți a condus la organizarea de proteste și demonstrații stradale violente în toată Europa. Continuă sa citesti

Luni seara, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, au ajuns la un acord politic informal privind bugetul UE pentru 2022, al doilea în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Acordul are ca obiect angajamente în valoare de 169,5 miliarde EUR și plăți în valoare de 170,6 miliarde EUR. Odată adoptat, bugetul ar permite UE să mobilizeze fonduri semnificative pentru un răspuns continuu al UE la pandemia de COVID-19 și la consecințele acesteia, pentru a lansa o redresare durabilă, precum și pentru a proteja și a crea locuri de muncă. Acesta ar atrage investiții suplimentare într-o Europă mai verde, mai digitală și mai rezilientă, protejând în același timp persoanele cele mai vulnerabile din vecinătatea sa și din întreaga lume. Referitor la acordul politic de ieri, comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul și administrația, a declarat: Acest acord confirmă faptul că toate instituțiile sunt pregătite să ajungă la un compromis în interesul unui buget, care va sprijini o redresare durabilă și tranziția necesară a UE, în beneficiul tuturor. ” Continuă sa citesti

Creșterea economică a  României din al treilea trimestru al acestui an nu s-a ridicat la standardele și așteptările instituțiilor financiare naționale și internaționale. Astfel, băncile din România, dar și Uniunea Europeană, au scăzut prognozele privind creșterea economică a acestui an. Printre cauzele principale pentru această încetinire se numără stresul provocat de noul val de infectări cu COVID-19, astfel scăzând puterea de cumpărare a populației. Continuă sa citesti