Comisia Europeană a prezentat propuneri menite să aducă plățile – și sectorul financiar în general – în era digitală. Noile norme adoptate astăzi vor îmbunătăți și mai mult protecția consumatorilor și concurența în domeniul plăților electronice. Ele le vor permite consumatorilor să își partajeze datele în deplină siguranță, pentru a putea beneficia de o gamă mai largă de produse și servicii financiare de mai bună calitate și la prețuri mai mici. Aceste propuneri au ca prioritate interesele și încrederea consumatorilor, concurența și securitatea. Piața serviciilor de plată a evoluat considerabil în ultimii ani. Valoarea plăților electronice efectuate în UE a crescut constant, ajungând la 240 de mii de miliarde EUR în 2021 (față de 184,2 mii de miliarde EUR în 2017). Această tendință s-a accelerat odată cu pandemia de COVID-19. Datorită tehnologiilor digitale, au intrat pe piață noi furnizori, care oferă în special „servicii bancare deschise”, adică partajează în mod securizat date financiare cu băncile și firmele de tehnologie financiară („fintech”). În același timp, au apărut tipuri de fraudă mai sofisticate, lucru care îi pune în pericol pe consumatori și le afectează încrederea. Continuă sa citesti

În cadrul Consiliului de asociere UE-Republica Moldova de la Bruxelles, Uniunea Europeană și Republica Moldova au convenit să consolideze în continuare cooperarea într-o serie de domenii-cheie, în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în temeiul Acordului de asociere UE-Republica Moldova. Continuă sa citesti

Astăzi, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o comunicare comună privind politica de apărare cibernetică a UE și un plan de acțiune privind mobilitatea militară 2.0 pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a stimula capacitatea UE de a-și apăra cetățenii și infrastructura. Prin noua sa politică de apărare cibernetică, UE va consolida cooperarea și investițiile în apărarea cibernetică pentru a combate numărul tot mai mare de atacuri cibernetice, îmbunătățind măsurile de protecție, detectare, descurajare și apărare. Spațiul cibernetic nu are frontiere. Recentele atacuri cibernetice asupra rețelelor energetice, a infrastructurii de transport și a activelor spațiale arată riscurile pe care aceste atacuri le prezintă atât pentru actorii civili, cât și pentru cei militari. Prin urmare, sunt necesare mai multe acțiuni pentru a proteja împotriva amenințărilor cibernetice atât cetățenii și forțele armate, precum și misiunile și operațiile civile și militare ale UE.
Continuă sa citesti

Astăzi, Comisia propune consolidarea rezilienței infrastructurii critice a UE. Propunerea de recomandare a Consiliului se bazează pe planul prezentat de președinta Ursula von der Leyen a Parlamentului European pe 5 octombrie. Entitățile critice europene sunt mai interconectate și mai interdependente, ceea ce le face mai puternice și mai eficiente, dar și mai vulnerabile în cazul unui incident. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi riscuri, în special de atacuri fizice și cibernetice, care pot surveni adesea împreună sub forma unor amenințări hibride. Sabotarea gazoductelor Nord Stream și alte incidente recente au evidențiat faptul că reziliența infrastructurii critice a UE este amenințată. Este necesar să se întreprindă urgent acțiuni pentru a consolida capacitatea UE de a-și proteja infrastructura critică în fața atacurilor, atât pe teritoriul Uniunii, cât și în vecinătatea sa directă.

Continuă sa citesti

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat, împreună cu secretarul adjunct american al Departamentului pentru energie, David Turk, amplasarea primului reactor modular mic din România, situat pe fosta termocentrală de la Doicești.

Continuă sa citesti

Comisia salută acordul politic la care au ajuns astăzi Parlamentul European și statele membre ale UE referitor la Directiva privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS 2), propusă de Comisie în decembrie 2020. Normele existente privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS) au reprezentat primul act legislativ la nivelul UE în materie de securitate cibernetică și au pregătit calea pentru o schimbare semnificativă a mentalității, a abordării instituționale și de reglementare în ceea ce privește securitatea cibernetică în multe state membre. În pofida realizărilor notabile și a impactului pozitiv al acestor norme, a fost necesară actualizarea lor din cauza gradului tot mai mare de digitalizare și interconectare a societății noastre și a numărului tot mai mare de activități cibernetice răuvoitoare la nivel mondial.
Continuă sa citesti

Săptămâna trecută au fost sesizate mai multe explozii în Transnistria, regiunea separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt considerate eforturi ale Rusiei de destabilizare a păcii din partea oficialilor Moldovei și Ucrainei. În schimb, locuitorii regiunii separatiste consideră că atacurile provin din partea Moldovei sau Ucrainiei, astfel tensiunile din zonă crescând. Această situație ar putea reprezenta crearea unui pretext al Rusiei pentru intervenția miltară dincolo de granițele Ucrainei. Continuă sa citesti

La finalul săptămânii trecute, mai multe instituții publice și companii din România au fost supuse unor atacuri cibernetice în urma cărora site-urile acestora au devenit inaccesibile. Multitudinea de atacuri a fost revendicată pe rețelele de socializare de către organizația Killnet, o grupare de hackeri din Rusia considerată apropiată guvernului din Kremlin. Înafară de indisponibilizarea platformelor web pentru câteva ore, nu au fost declarate alte prejudicii, diviziile de securitate cibernetică acționând prompt și vigilent pentru oprirea atacurilor. Continuă sa citesti

De la începutul invaziei militare ruse a Ucrainei, la 24 februarie, peste 3 milioane de persoane au fugit din țară, mai mult de jumătate dintre acestea fiind copii, potrivit estimărilor ONU. Ca răspuns la această situație fără precedent, UE a convenit în timp record să activeze Directiva privind protecția temporară pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Directiva a devenit aplicabilă imediat, la 4 martie, și oferă acum protecție imediată pentru milioane de persoane. Astăzi, Comisia prezintă orientări operaționale pentru a sprijini statele membre în aplicarea directivei. Aceste orientări cuprinzătoare vor ajuta persoanele care sosesc în UE să aibă un nivel coerent și eficace de drepturi și statele membre să își asume noile responsabilități.
Continuă sa citesti

Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, a fost prezentă săptămâna trecută la București pentru o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis în contextul crizei geopolitice din Ucraina. Aceasta a mulțumit României pentru sprijinul acordat refugiaților ucrainieni și a reasigurat angajamentele și implicarea Americii în protejarea României și a celorlalte state membre NATO. Continuă sa citesti