Stilul managerial autoritar duce la creșterea riscului de fraudă?

16 august 2019

Consecințele unui stil de conducere (leadership) autocratic
Vrei să te asiguri că ai mai multe fraude în organizația ta? Cauzele apariție fraudei pot fi angajați şi lideri incompetenţi, neinstruţi sau folosirea unor proceduri învechite. Iată cum puteți evita disponibilizarea angajaților prin schimbarea atitudinilor și comportamentelor.

Rebecca este frustrată. De patru ani investighează cazurile de frauda și lucrează si ca auditor intern într-o corporație. Rebecca colectează probe de audit folosind proceduri de audit si tehnici de audit adecvate circumstanțelor în scopul obținerii de probe de audit. Continuă sa citesti

PRINCIPII DE GESTIONARE A RISCULUI DE FRAUDĂ

08 august 2019

Oficiul Controlorului Monedei (Office of the Comptroller of the Currency* -OCC) informează băncile naționale, asociațiile federale de economii, sucursalele si agențiile federale, despre principiile solide de gestionare a riscului de fraudă.
Principiile de gestionare a riscului de fraudă pot fi implementate într-o varietate de moduri și nu pot fi întotdeauna structurate într-un program formal de gestionare a riscului de fraudă. Indiferent de structură, gestionarea riscului de fraudă ar trebui să fie proporțională cu profilul riscului băncii. Băncile cu activități de afaceri semnificative și de anvergură trebuie să aibă programe bine documentate de gestionare a riscurilor de fraudă, de atenuare a acestora cu monitorizare, măsurare și raportare adecvată. Frauda poate fi caracterizată în general ca un act intenționat, o declarație greșită sau o omisiune menită să-i înșele pe alții, ceea ce duce la o pierdere sau obținerea unui câștig.

Continuă sa citesti

Cunoaște-ți dușmanul. Cunoaște-ți riscul

05 august 2019

Furtul de date cu caracter confidenţial, începând de la informaţiile clienţilor, datele financiare ale companiei, date despre angajați (date cu caracter personal), până la proprietatea intelectuală, rămâne în epicentrul luptei dintre actorii care generează amenințări in spațiul cibernetic și organizațiile responsabile cu protecția datelor. Consumatorii și întreprinderile distribuie din ce in ce mai multe date într-un peisaj digital în continuă expansiune, inclusiv cloud, mobil și IoT (Internet of Things) . Astfel, organizațiile sunt expuse din ce in ce mai mult la aceste riscuri de furt .
Surgerile de informații care implică Facebook, Equifax1* și Marriott2* demonstrează că organizațiile pot fi supuse unor practici de securitate riscante.

Continuă sa citesti

Intersecția auditului intern și extern. Auditul intern poate adăuga valoare atât organizației cât si auditului extern

04 august 2019

Accentul pus pe gestionarea riscurilor întreprinderii (ERM) și fraudele din declarațiile financiare au avut drept consecință extinderea și creșterea importanței auditului intern și extern. În ciuda nevoii crescânde de guvernanță corporativă, companiile par să-și piardă încrederea în capacitatea lor de auditare internă și de a ține pasul cu așteptările.
Într-un sondaj recent al profesiei de audit, realizat de către (PwC), numărul respondenților care consideră că auditul intern adaugă o valoare semnificativă a scăzut de la 54 la sută în 2016 la 44 la sută în acest an – cel mai scăzut nivel în cinci ani. Frecvența destul de mare a auditurilor interne care au ca obiectiv asigurarea conformității cât si limitările ariei de auditare și constrângerile bugetare impuse de către companie sunt câteva din cauzele declinului. Dar apelul la acțiune este clar: departamentele de audit intern trebuie să ia măsuri pentru a fi privite ca fiind o parte valoroasă a organizației.

Continuă sa citesti

Comisia evaluează riscurile și deficiențele de implementare în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

02 august 2019
Bază de date

Comisia Europeană  a adoptat pe data de 24 iulie, o comunicare și patru rapoarte care vor sprijini autoritățile de la nivel european și național să contracareze cu mai multă eficacitate riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Trebuie să blocăm toate căile care le permit infractorilor și teroriștilor să abuzeze de sistemul nostru financiar și să amenințe securitatea europenilor. La nivel operațional se pot aduce rapid unele îmbunătățiri foarte concrete. Comisia va continua să sprijine statele membre în această privință, reflectând totodată asupra modalităților de abordare a provocărilor structurale nesoluționate.”

Continuă sa citesti

Contabilii identifică riscurile pentru un impact social pozitiv

02 august 2019

Contabilii olandezi au găsit o modalitate inovatoare de a-și îndeplini rolul public în societate. Robert Mul, director al Public Trust al Royal Netherlands Institute of Chartered Accountants (NBA), explică modul în care contabilii își împărtășesc cunoștințele, oferind avertizări sau monitorizând riscuri strategice în diverse sectoare de activitate. „La NBA încercăm să vedem dincolo de activitatea de zi cu zi și să identificam riscurile sectoriale strategice. Am început inițiativa noastră prin publicarea de  „Scrisori de Management Public” (PML),  ca răspuns la criza financiară, pentru a restabili încrederea în opiniile contabililor într-un mediu economic și cultural în schimbare. Prin intermediul PMLs, contabilii pot identifica în mod anonim riscurile comune și își pot împărtăși soluțiile și recomandările. Acesta oferă un „sistem de avertizare ” pentru a alerta un anumit sector de activitate si a identifica zonele de risc specifice sectorului respectiv. PML-urile pot fi utilizate si ca ghid pentru a identifica deficiențele dintr-o organizație și pentru a le comunica conducerii. Din 2010 am publicat  20 de PML-uri pe diferite sectoare de activitate, de la sectorul bancar până la  sectorulul sănătăţii si asistenţei sociale. Am analizat eficacitatea a 11 PML publicate în perioada 2010-2013, cât de des sunt descărcate, în ce măsură recomandările sunt urmate și dacă acestea fac parte dintr-o dezbatere intr-un cadru mai larg. Am constatat că 62% dintre părțile interesate au acceptat recomandările; 83% dintre aceștia au fost pozitivi în ceea ce privește PML; și aproximativ jumătate din scrisori (6 din 11) au stat la baza numeroaselor dezbateri si propuneri de schimbări, spune Robert Mul in articolul său.

Continuă sa citesti

„Carta Albă a IMM-urilor din România”, ediția a XVII-a

01 august 2019

Pe data de 25 iulie 2019, a avut loc lansarea lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România, 2019”, ediţia nr. 17, realizată de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

„Lucrarea reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului IMM din România ce prezintă situația de ansamblu a mediului de afaceri în anul 2019, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc”, au specificat oficialii CNIPM

Sub cuvântul cheie a acestei ediții “PERSPECTIVE”, evenimentul de lansare a lucrării a identificat soluțiile și răspunsurile problemelor ridicate de către antreprenorii chestionați în lucrare, prin intermediul workshop-ului: ” Fonduri europene 2021-2027. Unicorni, zebre, perspective”.

Vă invităm sa citiţi tot articolul accesând următorul link:

Sursa: http://cnipmmr.ro/2019/07/26/cea-de-a-17-a-editie-a-cartei-albe-a-imm-urilor-din-romania/

Prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

22 iulie 2019

A fost promulgată ”Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Legea nr.129/2019) ”. Prin Legea nr. 129/2019 se instituie cadrul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care include, fără a se limita la acestea, următoarele categorii de autorităţi şi instituţii: a) organele de urmărire penală; b) autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii de reglementare, informare şi control în domeniu, precum unitatea de informaţii financiare a României, autorităţi cu atribuţii de control financiar/fiscal sau autorităţi cu atribuţii de control fiscal, autoritatea vamală; c) organe de stat specializate în activitatea de informaţii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare; d) autorităţi administrative autonome şi instituţii cu rol de reglementare şi supraveghere sectorială şi control a entităţilor raportoare, precum Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. În scopul prevenirii şi combaterii riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, autorităţile şi instituţiile menționate în rândurile de mai sus vor realiza evaluări ale riscului de producere a acestor fenomene infracţionale la nivel sectorial şi, după caz, emit reglementări sau instrucţiuni cu privire la factorii de risc şi măsurile de contracarare şi diminuare, se specifică în textul legii. Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele entităţi raportoare: a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine; b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele ale instituţiilor financiare persoane juridice străine; c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale; d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc; e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă; f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valori mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f); h) agenţii imobiliari; i) alte entităţi şi persoane fizice care comercializează, în calitate de profesionişti, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este unitatea de informaţii financiare a României, de tip administrativ, cu sediul în municipiul Bucureşti, organ de specialitate cu personalitate juridică, independent şi autonom din punct de vedere operaţional şi funcţional, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului. Obiectul de activitate al Oficiului îl constituie primirea, analiza, prelucrarea şi diseminarea informaţiilor cu caracter financiar, supravegherea şi controlul, conform legii, a entităţilor raportoare în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi al finanţării terorismului.

Vă invităm sa citiţi tot articolul accesând următorul link:

Sursa: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr483_18__1_.pdf

 

Insiderii, riscuri și amenințări

12 iulie 2019

O amenințare de tip ”insider” este o amenințare rău intenționată pentru o organizație, care provine de la persoane din cadrul organizației, cum ar fi: angajații, foștii angajați, contractanții sau asociații de afaceri, care au informații privilegiate privind practicile de securitate, datele și sistemele informatice ale organizației. Această amenințare poate implica frauda, ​​furtul de informații confidențiale sau valoroase din punct de vedere comercial, furtul de proprietate intelectuală sau sabotajul sistemelor informatice. Amenințările  pot veni din partea: persoanelor rău intenționate care profită de accesul lor la informații aducănd prejudicii unei organizații; persoane neglijente, sunt oameni care fac erori și nu iau în considerare politicile, care pun în pericol organizațiile lor; și infiltrații , care sunt actori externi care obțin acreditări legale de acces fără autorizație. Insiderii pot avea conturi care să le permită accesul legitim la sistemele informatice, acest acces fiind inițial acordat acestora pentru a-și îndeplini sarcinile;

Continuă sa citesti

Specialiștii în managementul riscului țin cont de toate implicațiile Brexitului?

10 iulie 2019
Bază de date

Trebuie să înțelegem ce impact va avea Brexitul, asupra viitorului, în sensul cel mai larg, susține Jonathan Blackhurst, director, șef al managementului riscurilor la Compania Capita UK *. Există două niveluri pe care managerii de risc ar trebui să le aibă în vedere: Primul nivel privește Brexitul „ca un singur eveniment”. Cu alte cuvinte, modul în care plecarea Regatului Unit din UE va afecta mediul de funcționare al unei organizații. Vor fi expuși la perturbări în cazul unui scenariu fără acord? Care vor fi consecințele, restricțiile asupra libertății de mișcare? Lanțul de aprovizionare este vulnerabil la întârzieri?. Acestea sunt întrebări pe care managerii le-ar fi abordat de când a avut loc referendumul în 2016. „În general, cred că comunitatea de risc este destul de pregătită pe acest front”, remarcă dl Blackhurst. „Întrebați managerii de risc, care sunt riscurile identificate in acest sens și aceștia iți vor spune riscurile principale și planurile pe care le au pentru a le atenua.”

Continuă sa citesti