Comisia prezintă astăzi o viziune privind înființarea unei noi unități cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave tot mai numeroase care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga Uniune Europeană. Necesitatea de a elabora răspunsuri avansate și coordonate în domeniul securității cibernetice a devenit tot mai stringentă, pe măsură ce se înregistrează o creștere a numărului, a amplorii și a consecințelor atacurilor cibernetice, care ne afectează puternic securitatea. Toți actorii competenți din UE trebuie să fie pregătiți să răspundă în mod colectiv și să facă schimb de informații relevante, pe baza „necesității de a partaja”, mai degrabă decât pe baza „necesității de a cunoaște”. Anunțată pentru prima dată de președinta Ursula von der Leyen în orientările politice, unitatea cibernetică comună propusă astăzi are drept scop să reunească resursele și cunoștințele de specialitate care există la nivelul UE și al statelor sale membre pentru a preveni, a descuraja și a răspunde în mod eficace la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare. Comunitățile din domeniul securității cibernetice, inclusiv comunitățile civile, de asigurare a respectării legii, diplomatice și de apărare cibernetică, precum și partenerii din sectorul privat, acționează de prea multe ori separat. Odată cu înființarea unității cibernetice comune, aceste comunități vor avea o platformă virtuală și fizică de cooperare: instituțiile, organismele și agențiile relevante ale UE, împreună cu statele membre vor construi treptat o platformă europeană de solidaritate și asistență pentru a contracara atacurile cibernetice de mare amploare. Continuă sa citesti

Mugur Isărescu

Înainte de abordarea tematicii acestei conferințe, vă rog să îmi îngăduiți câteva considerații legate de semnificația istorică a zilei de astăzi. Data de 4 iunie are o încărcătură simbolică aparte, anume aniversarea a 3 decenii de la înființarea Băncii Naționale a Moldovei, ocazie cu care doresc să vă felicit pentru progresele remarcabile realizate de instituția dumneavoastră de-a lungul acestei perioade, pe drumul reformei şi adoptării standardelor europene. Aniversăm, totodată, 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală, dublată de parteneriatele strategice între cele două instituții. În acest context, menţionez şi finalizarea cu succes a textului noului Acord de cooperare între cele două bănci centrale, menit să dezvolte și să extindă cooperarea în domeniile de interes reciproc, acord ce urmează a fi semnat la București, săptămâna viitoare. Revenind la evenimentul de astăzi, tema acestei prime sesiuni de lucru „Rolul băncilor centrale în susținerea economiei după pandemie” este una de actualitate în contextul în care economiile din întreaga lume s-au confruntat cu o criză fără precedent generată de pandemie.
Continuă sa citesti

Comisia a propus astăzi cadrul pentru identitatea digitală europeană, de care vor putea beneficia toți cetățenii europeni, a rezidenților și a întreprinderilor din UE. Cu un clic pe telefon, cetățenii își vor putea dovedi identitatea și vor putea partaja documente electronice din portofelele lor de identitate digitală europeană. Ei vor putea accesa servicii online pe baza identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga Europă. Marile platforme vor trebui să accepte, la cererea utilizatorului, utilizarea portofelelor de identitate digitală europeană, de exemplu pentru a-și dovedi vârsta. Utilizarea portofelului de identitate digitală europeană va rămâne întotdeauna la latitudinea utilizatorului.
Continuă sa citesti

Astăzi, Comisia își publică orientările cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării. Acestea stabilesc așteptările Comisiei, solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.
Continuă sa citesti

Comisia salută acordul politic provizoriu la care au ajuns astăzi Parlamentul European și Consiliul referitor la Regulamentul ce reglementează certificatul electronic al UE privind COVID. Acest lucru înseamnă că certificatul (denumit anterior „adeverință electronică verde”) este în grafic pentru a fi gata la sfârșitul lunii iunie, după cum era planificat. Acordul de astăzi a fost obținut într-un timp record, la doar două luni de la prezentarea propunerii Comisiei. Pentru Comisie, negocierile privind certificatul au fost conduse de comisarul Didier Reynders, în strânsă cooperare cu vicepreședinții Vera Jourová și Margaritis Schinas, precum și cu comisarii Thierry Breton, Stella Kyriakides, și Ylva Johansson.
Continuă sa citesti

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 mai 2021, a hotărât următoarele:

Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an;
Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an;
Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a scăzut în luna martie 2021 ceva mai puțin decât s-a anticipat – la 3,05 la sută, de la 3,16 la sută în februarie -, în condițiile în care descreșterile de dinamică înregistrate de componentele LFO și produse din tutun, alături de cea a inflației de bază, au fost în bună măsură compensate, ca impact, de majorarea peste așteptări a variației prețului combustibililor.
Continuă sa citesti

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia UE va crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022. Se preconizează că economia zonei euro va crește cu 4,3 % anul acesta și cu 4,4 % anul viitor. Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor de creștere în comparație cu previziunile economice din iarna anului 2021 pe care Comisia le-a prezentat în februarie. Ratele de creștere vor continua să varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2022. Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc de proporții istorice pentru economiile Europei. Economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 % în 2020. Deși, în general, întreprinderile și consumatorii s-au adaptat pentru a face față mai bine măsurilor de izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul și serviciile prestate în persoană, continuă să sufere.

Continuă sa citesti

Evenimentul inaugural a marcat lansarea procesului participativ, instituit la inițiativa comună a Parlamentului, Consiliului și Comisiei. Cu ocazia Zilei Europei din 2021, Parlamentul European a găzduit la Strasbourg evenimentul inaugural al Conferinței privind viitorul Europei. Președinții instituțiilor UE au ținut discursuri cu privire la viziunea lor asupra Europei, în urma discursului introductiv rostit de președintele Macron, în timp ce copreședinții comitetului executiv au răspuns întrebărilor adresate de cetățeni din toate statele membre ale UE. Studenți Erasmus din toată Europa, alături de membrii comitetului executiv al conferinței, au fost prezenți fizic, respectând pe deplin normele sanitare, iar peste 500 de cetățeni au participat virtual la eveniment. Miniștri ai afacerilor europene, membri ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale, precum și alți invitați importanți s-au alăturat, de asemenea, de la distanță.
Continuă sa citesti

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 4 mai 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 150 de ani de la nașterea lui Theodor Pallady. Aversul monedei redă un detaliu al Muzeului ,,Theodor Pallady” din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2021”. Reversul monedei prezintă portretul și numele pictorului Theodor Pallady și anii între care a trăit acesta „1871-1956”.
Continuă sa citesti

Comisia a adoptat o comunicare privind o mai bună legiferare, propunând mai multe îmbunătățiri ale procesului legislativ al UE. Pentru a stimula redresarea Europei, este mai important ca oricând să legiferăm cât mai eficient posibil, iar normele UE să fie mai bine adaptate la nevoile viitorului. Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, a declarat: „Deși sistemul pentru o mai bună legiferare pe care îl folosește Comisia se numără deja printre cele mai performante din lume, aceasta nu înseamnă că nu i se pot aduce îmbunătățiri. Prin urmare, ne intensificăm eforturile de simplificare a legislației UE și de reducere a sarcinilor administrative pe care le generează, utilizând în același timp mai bine analiza prospectivă strategică și sprijinind sustenabilitatea și digitalizarea. Cu toate acestea, pentru a realiza obiectivele pe care ni le-am propus, toate părțile interesate trebuie să colaboreze la elaborarea unor politici UE de înaltă calitate, care, în practică, să aibă ca rezultat o Europă mai puternică și mai rezilientă.”
Continuă sa citesti